BNR avertizează: Inflația va exploda la 10,3% la vară, iar leul rămâne sub presiune

Membrii Consiliului au mai notat o tendință de detensionare pe piaţa muncii, fiind marcată de o scădere a efectivului salariaţilor şi o reducere a ratei şomajului după atingerea unui maxim de 6,2% în ultimele trei luni.

În același timp, remarcă  un deficit de forţă de muncă și intenţiile de angajare care au continuat să scadă, deși într-un ritm mai lent. Dinamica salarială nominală brută s-a temperat în T1 2026, cu excepţia unor creşteri în sectorul privat în februarie şi martie, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai.

Evoluţia viitoare a costurilor cu forţa de muncă este marcată de incertitudini ridicate, cauzate de evoluţia inflaţiei, aşteptările inflaţioniste, majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 şi decalajele cerere-ofertă în anumite sectoare, arată membrii Consiliului.

Evoluţia inflaţiei

Inflaţia anuală a crescut la 9,87% în martie 2026, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025, și a fost  influenţată de scumpirea combustibililor şi preţurile la tutun și LFO (legume, fructe, ouă), potrivit minutei.

În ceea ce privește inflaţia CORE2 ajustată aceasta a scăzut uşor la 8,2% în martie 2026 de la 8,5% în decembrie 2025, datorită scăderii preţurilor alimentelor procesate.

Inflaţia a atins 10,71% în aprilie 2026, în principal ca urmare a creşterii preţurilor gazelor naturale, combustibililor, preţurilor administrate şi chiriilor pentru locuinţele de stat au observat membrii Consiliului. S -a evidențiat, de asemenea, și că așteptările inflaţioniste pe termen scurt au crescut în martie-aprilie 2026, în timp ce anticipaţiile pe termen lung au scăzut marginal.

Activitatea economică a săzut în primul trimestru

În ceea ce privește evoluţia activităţii economice, datele relevă că economia a înregistrat o contracţie trimestrială de -0,2% în T1 2026 după -2,0% în T4 2025, cu o scădere anuală de 1,7%, cauzată îndeosebi de reducerea consumului gospodăriilor. Formarea brută de capital fix a continuat să crească robust, iar exportul net a redevenit pozitiv, deşi cu reducerea ecartului dinamicii exporturilor faţă de importuri. În același timp, deficitul comercial a înregistrat o uşoară ameliorare anuală, însă deficitul de cont curent s-a adâncit, în contextul echilibrării balanţelor veniturilor.

Perspective și riscuri

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că prognoza inflației s-a înrăutăţit faţă de estimările anterioare, cu o creştere a ratei anuale în T2 2026 la 10,3% și o revenire în intervalul ţintei abia în T3 2027, la un nivel superior celui estimat anterior.

Astfel, rata anuală a inflației ar urma să scadă la 5,5% în decembrie 2026 și la 2,7% în martie 2028, ușor peste proiecțiile anterioare.

Responsabile pentru deteriorarea perspectivei inflaţiei sunt efectele anticipate generate de scumpirea accelerată a combustibililor şi creşterea preţurilor energiei, determinată de conflictul din Orient.

Au fost evidenţiate însă şi măsurile temporare destinate atenuării impactului inflaţionist al şocului energetic, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, arată minuta.

Efectele tranzitorii ale măsurilor fiscale (majorări TVA, eliminarea plafonului la adaos comercial) vor susţine inflaţia până la mijlocul anului 2026.

Citește și: BNR nu modifică dobânzile, deși inflația crește peste estimări

Se aşteaptă, în același timp, o stimulare uşoară dezinflaţionistă din partea factorilor fundamentali, dar cu decalaje temporale în manifestarea acestora, din cauza inflației de bază persistente și a costurilor salariale cu tendinţa de reamplificare pe termen scurt.

Evoluţia economică

Membrii Consiliului au arătat că activitatea economică va resimţi intens şi în prima jumătate a anului curent impactul consolidării bugetare și al inflaţiei ridicate.

Redresarea este însă anticipată pentru 2027,  fiind sprijinită de utilizarea fondurilor europene, în special PNRR, și îmbunătățirea contextului internațional.  În același timp, consumul gospodăriilor ar putea scădea uşor în 2026, revenind să contribuie pozitiv la PIB în 2027.

Formarea brută de capital fix este așteptată să accelereze și să susțină redresarea economică, iar exportul net va avea un aport pozitiv în 2026, dar contracţionist din nou în 2027, menținând deficitul de cont curent ridicat și generând vulnerabilități macroeconomice,au subliniat membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică  

• menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%
• rata pentru facilitarea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%
• rata pentru facilităţile de depozit este păstrată la 5,50%
• nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit este menţinut nemodificat

Aceste decizii urmăresc asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi susţinerea creşterii economice sustenabile, în condiţii de stabilitate financiară, se precizează în document.