Deși regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 și 2021, România trebuie să înceapă corecția macroeconomică de anul viitor, care depinde in mod covarsitor de reducerea deficitului bugetar structural, arată specialiștii care au realizat buletinul BNR România – Zona Euro Monitor.
Această corecție trebuie să fie graduală, pe cativa ani. O viteză excesivă de corectie ar reintroduce economia în recesiune.
Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB.
În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare.
Pentru finanțarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de reziliență și redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanțate din resurse europene.
Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil, toți cetățenii și firmele să plătească și să se elimine portițele care fac regimul fiscal inechitabil. Autoritățile să nu mai tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizările fiscale incorecte și rentele necuvenite.
Consolidarea bugetară (deci nu numai fiscală, deoarece privește și creștere de venituri) ar crea premise pentru intrarea în MCS2 (ERM2), ca anticameră la zona euro.
Bugetul public, mai spun analiștii, trebuie să asigure bunuri publice esențiale pentru economie: sănătate publică, educație publică, combaterea schimbării de climă ca amenințare existențială, infrastructura de bază (drumuri, cale ferată, amenajarea teritoriului). Starea sistemului de sănătate publică cere nu numai reforme profunde, ci și resurse suplimentare; și pentru educație este valabilă observația.
O țintă majoră sunt asigurarea de venituri fiscale anuale de 30% din PIB în 3-4 ani, prin eliminarea portițelor de eludare a fiscului, prin mărirea bazei de impozitare, prin colectare mai bună (digitalizarea ANAF).
Cu alte venituri proprii, pe lângă cele fiscale, resursele proprii ale bugetului public ar putea ajunge la peste 32-33% din PIB în câțiva ani. Cu bani europeni resursele bugetului public ar putea ajunge la 35-36% din PIB.
Nu-i nimic! Prim-ministrul Câțu și președintele său vor ameliora PIB-ul României după ce vor discuta cu Biden despre alocarea a 2% din PIB pentru a fi membri NATO! Chiar dacă Trumpiță a zis că nu mai vrea ca Big Brother să apere toată Europa fără ca ea să pLătească,cerând membrilor NATO 4% din PIB, acum nea Joe vrea doar 2% dar ferm! Cu Trumpițel ,comandant suprem restul cavalerilor de tichinea din Europa și Canada nu au depășit 1,45% din PIB pentruînarmare. Acum , cu democratul Joe, nu ține! Deci,deși face pe ea de foame,România va trebuie fie să iasă din NATO fie să scadă PIB-ul până la a nu mai exista!Asta ne trebuie nouă, tribut de dat! In bani, în oameni ,în bogății naturale, în privatizarea resurselor strategice ale țării! Alright!
Manole,Manole,mai zi tu mult ca deficitul de 7 % e greu de atins,ca sotul lu” madam Gorghiu abia asteapta sa-ti ia locul !
Trebuie concediati peste 20% dintre bugetari. Teodorovici a solicitat repetat ministerelor sa isi reduca numarul de angajati. Nimeni nu a facut-o, pesedisti ticalosi. Acum nici Citu nu vrea sa o faca, dobitocul mitoman.