Banca Națională a României (BNR) introduce de la 1 octombrie o normă prudențială pentru creditele imediate oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN), astfel încât dobânzile la aceste credite ar putea fi atenuate. IFN-uile vor fi obligate să-și majoreze capitalul pe măsura dobânzilor cerute.
„IFN-urile practică dobânzi anualizate de 4.000% spre 7.000%, ceea ce pe termen scurt, două săptămâni, nu pare deloc mult. De exemplu, la un credit de 1.000 de lei pe 15 zile clientul rambursează 1.147 de lei. Dar de la 1 octombrie vom introduce o normă prudențială prin care IFN-urile care cer dobânzi de peste 200% vor trebui să aducă sume suplimentare ca provizioane. La 100 de lei împrumutați, vor trebui să aducă 67 de lei. Asta înseamnă că la acel credit de 1.000 de lei clientul va rambursa 1.046 de lei”, a explicat, într-un interviu recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.
Oficialul a menționat că aceasta nu este o măsură destinată protecției consumatorilor de credite imediate, ci o măsură prudențială pentru evitarea riscului sistemic. „Dacă ei cer 7.000% dobândă, înseamnă că ei înșiși consideră riscante aceste credite”, a precizat oficialul.
În prezent, a mai spus Liviu Voinea, doar o parte din IFN-uri sunt în registrul special al BNR – unde sunt direct supravegheate – și restul sunt în registrul general, unde sunt doar monitorizate.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, Florin Georgescu, a declarat miercuri, într-o audiere la Comisia de Buget-Finanțe a Senatului, că dobânzile practicate de IFN-uri sunt „într-adevăr exagerate, foarte mari”. „Într-adevăr, dobânzile sunt exagerate, sunt foarte mari, dar nu discutăm aici de ce se duc oamenii să ia credite de la asemenea instituții (…) Mulți se duc pentru că nu au acces la credite bancare întrucât nu au fișe de salarii – de ce nu au salarii, asta este o altă discuție”, a spus Florin Georgescu.
Întrebat de ce BNR nu a intervenit asupra sectorului IFN pentru a plafona dobânzile, care au ajuns în unele cazuri la 9.000% pe an, Florin Georgescu a explicat că se aplică „o metodă indirectă” prin care aceste instituții să-și riște doar banii lor, nu și pe ai clienților. „Noi protejăm creditorii băncilor – persoane fizice și juridice -, altfel se transmite riscul de contagiune. IFN-urile nu atrag bani din depozite, dar primesc finanțări de la bănci. Multe IFN-uri sunt legate organic de bănci, au și nume apropiate, iar lumea nu face diferența între un IFN și o bancă; dacă un astfel de IFN capotează, se creează o panică”, a spus prim-viceguvernatorul BNR.
Florin Georgescu a mai precizat că BNR a introdus noul Regulament (20/2017) pentru că în acest an a fost atins, în premieră, pragul de 10% al ponderii IFN în stocurile de credite acordate. „Nu am intervenit până acum, pentru că nu a fost atins acest prag, iar BNR se ocupă cu stabilitatea financiară, nu are atribuții pe protecția consumatorilor. Această stabilitate financiară se asigură prin protejarea celor care creditează sistemul fancar, între care se numără și deponenții”.
De asemenea, Florin Georgescu a precizat că sistemul bancar este stabil și sănătos, iar în plus există și Fondul de Garantare a Depozitelor, care acoperă sume de până la 100.000 de euro și „sunt doar 34.000 de persoane care au depozite peste acest prag”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.