BNS îl provoacă pe ministrul Apărării, Radu Miruță, la un dialog public pe tema programului SAFE

BNS solicită ministrului Apărării, Radu Miruță, clarificări privind programul SAFE, punând întrebări despre strategia industrială, obiective economice și valoarea adăugată pentru industria românească.

De Mădălina Hodea - Contributor
BNS îl provoacă pe ministrul Apărării, Radu Miruță, la un dialog public pe tema programului SAFE

BNS solicită ministrului Apărării, Radu Miruță, clarificări privind programul SAFE, punând întrebări despre strategia industrială, obiective economice și valoarea adăugată pentru industria românească.

Blocul Național Sindical îl provoacă pe ministrul Apărării, Radu Miruță, să ofere clarificări publice privind programul european SAFE. Sindicaliștii contestă declarațiile ministrului despre beneficiile programului și cer detalii concrete despre strategia industrială a României, obiectivele economice, proiecțiile financiare, semnificația „producției realizate în România” și valoarea adăugată generată de programele de înzestrare militare. BNS avertizează că lipsa răspunsurilor poate confirma temerile privind nepregătirea țării în negocierile pentru achiziții de echipamente militare.

Blocul Național Sindical  lansează un atac public la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță, solicitând explicații clare privind beneficiile și impactul programului european SAFE asupra economiei românești.
Într-un comunicat de presă, sindicaliștii critică declarațiile recente ale ministrului, care a prezentat programul SAFE drept o oportunitate majoră pentru România, invocând achiziții la costuri reduse, plăți amânate, dobânzi mici și obligativitatea localizării producției în țară.
BNS susține însă că lipsesc datele concrete și acuză evitarea unui dialog direct, după ce ministrul ar fi refuzat o dezbatere televizată față în față cu liderul organizației.

Confederația sindicală formulează o serie de întrebări punctuale, printre care:

•dacă România are o strategie industrială clară legată de programul SAFE;
•care sunt obiectivele economice concrete și estimările privind locurile de muncă și exporturile;
•dacă există proiecții financiare privind costurile totale, inclusiv dobânzile estimate la circa 4 miliarde de euro în următorii 10 ani;
•ce înseamnă concret „producție realizată în România” și dacă actualele programe de înzestrare – precum Piranha 5, IVECO, Otokar sau Hanwha – pot fi considerate veritabile programe de offset;
•care este valoarea adăugată reală generată în economia românească prin aceste contracte.
În document, BNS avertizează că lipsa unor răspunsuri clare ar putea confirma temerea că România intră nepregătită în negocieri majore privind înzestrarea militară și dezvoltarea industrială.
Comunicatul vine pe fondul dezbaterilor publice privind impactul programelor de înzestrare asupra industriei naționale de apărare și asupra sustenabilității financiare pe termen lung.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.