Boala noastră cronică: gropile

Sunt 612.000 de metri pătrați de gropi în drumurile României, care trebuie astupate în regim de extremă urgență, până la 30 iunie, potrivit datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Pentru a avea o imagine mai clară, trebuie precizat că suprafața desfășurată a Palatului Parlamentului din București, fosta Casa Poporului, este de 330.000 de mp.

Practic, avem gropi cât două Case ale Poporului pe autostrăzile și drumurile naționale din România, care trebuie astupate în cel mai scurt timp, pentru că pun în pericol circulația autovehiculelor. Cât despre cele care nu au fost identificate ca fiind „urgență“, acestea sunt mult mai multe. Cât de multe, CNAIR nu precizează, dar o idee ne putem face de la anumite date prezentate de ministrul Transporturilor, așa cum vom arăta în continuare. Pe lângă gropile de extremă urgență, mai sunt de acoperit crăpături cu o lungime cumulată de 529 de kilometri, aducerea la nivel a 560 de kilometri de acostamente, 820 de kilometri de desfundări de șanțuri și rigole. Pentru toate aceste lucrări, Compania are la dispoziție circa 25 milioane euro (115 milioane lei). Punerea în ordine a drumurilor pentru sezonul estival 2018 a început la 1 aprilie. Până acum, realizările sunt 0, cu excepția plombării a 24.000 mp de gropi, 5% din suprafața identificată ca de reparat în regim de urgență. Anul trecut, după ieșirea din iarnă, era 1 milion mp de gropi de astupat în regim de urgență. Pentru aceasta, dar și pentru alte lucrări specifice, CNAIR avea alocate 160 milioane lei.

Miliarde în astuparea gropilor

Datele CNAIR privind starea drumurilor după iarnă nu prezintă însă întreaga realitate din infrastructura rutieră românească, ci doar reparațiile ce trebuie făcute de urgență. În realitate, suprafața totală a gropilor este cu mult mai mare. O imagine asupra gropilor din drumuri se poate face dacă analizăm chiar spusele ministrului Transporturilor, Lucian Șova, făcute recent la o televiziune. Șova a vorbit despre un necesar de miliarde de euro pentru astuparea tuturor gropilor, deci nu de 25 milioane euro, cât are la dispoziție acum CNAIR. „În Compania de Drumuri ştiu ce se întâmplă astăzi. Pentru întreţinere şi reparaţii au aproape 800 milioane lei. Pentru modernizare, infrastructuri, drumuri naţionale – nu vorbesc de autostrăzi –, au un pic peste 500 milioane lei, aici fiind şi o parte din veniturile proprii pe care le realizează din rovinietă. Deci, pe de o parte, există această cifră, mare, care este pusă în buget pentru cazul ideal, când proiectele toate ar merge cu viteza corespunzătoare anului bugetat. Pe de altă parte, sumele destinate măcar acoperirii gropilor, care produc şi ele accidente, aceste sume sunt foarte mici, pentru că s-a făcut un inventar – este o informare statistică: pentru a se astupa doar gropile din România pe drumurile naţionale, ar trebui 4 miliarde euro. CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică) are nişte instalaţii care monitorizează starea drumului, parcurg şi ei şi au în fiecare an situaţia cu privire la starea fiecărei porţiuni de drum naţional, iar după calculele lor, spun că 4 miliarde euro ar trebui doar ca să astupe gropi“, a spus ministrul.

România are 16.167 de kilometri de drumuri naționale, fără a socoti centurile ocolitoare și autostrăzile. Două treimi din acestea sunt ieșite din garanție, deci ce se strică trebuie reparat pe banii statului. Dacă raportăm suma menționată de ministru la întreaga lungime a rețelei ieșite din garanție, rezultă că ar fi necesară o medie de 180.000 euro pe fiecare kilometru de drum național.

Și-așa nu facem autostrăzi

Potrivit lui Șova, banii necheltuiți pentru autostrăzi, sute de milioane de euro în fiecare an, pentru că investițiile în domeniu trenează, ar trebui direcționați la reparații, care sunt absolut necesare pentru infrastructura rutieră. „Îmi propun ca poate pentru bugetul anului următor, chiar mai mult, şi la rectificare, să susţin ideea de a se aloca mai mulţi bani pentru reparaţie şi întreţinere, măcar să aducem cât de cât în stare de normalitate infrastructura rutieră pe care o avem. Şi mai spun un lucru care s-ar putea să vă trezească interesul. Se petrec accidente pe aceste drumuri, sunt gropi multe, sunt poduri care sunt la limita lor de funcţionare. Trebuie să privesc cu atenţie şi la aceste aspecte. Şi, foarte important pentru mine, ar trebui – pentru că şi aici am un mare semn de întrebare –, dacă avem o sumă prinsă în bugetul ministerului pentru Companie, dedicată plăţilor pentru lucrările pe fonduri europene, şi nu o consumăm, dar avem o sumă mai mică, mult mai mică decât nevoile şi capacitatea de a consuma aceste sume pentru reparaţii, întreţinere şi modernizări drumuri naţionale, niciodată la rectificarea bugetară nu s-a trecut dintr-o parte în alta. Mie îmi creează un semn de întrebare şi probabil că voi ajunge în septembrie să trebuiască să găsesc şi răspunsul. De ce, dacă nişte sume alocate şi multe miliarde de lei nu au fost folosite rău, foarte rău că nu au fost folosite pentru decontarea lucrărilor, măcar un miliard să îl trec în buget dincoace şi să astup gropi, să repar nişte poduri“, se întreabă, retoric, ministrul.

Lucrări cu cele mai ieftine materiale

Dezastrul din drumurile României ar putea fi evitat, sau măcar diminuat, dacă asfaltările s-ar face o dată pentru mai mulţi ani, nu doar pentru un sezon, adică lucrările să fie făcute la o calitate mai bună. Este vorba, în primul rând, despre structura de rezistenţă a drumului – veche de 50 de ani – dar şi despre mixtura asfaltică, ce constituie stratul de uzură al drumului. Dacă acesta nu este făcut să reziste, nu va rezista. Pentru că licitaţiile se câştigă, de obicei, pe criteriul preţului cel mai mic, acesta fiind motivul pentru care drumurile, cu mici excepţii, se strică în câteva luni. Constructorii aleg cele mai ieftine materiale, pentru că licitațiile se câștigă cu prețul cel mai mic. Noua lege a achizițiilor, acum în lucru la Guvern, vrea să elimine câștigarea licitațiilor strict pe criteriul prețului minimal. Dacă nu, lucrurile vor rămâne ca și până acum: un adevărat hău ar putea înghiți toate drumurile din România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.