Bombă sub scaunul Comisiei Europene

Prezenţa lui Gigi Becali pe „lista neagră“ a persoanelor de care se interesa Comisia Europeană poate fi dovada cea mai bună că oficialii europeni, cu ajutorul unor cozi de topor din România, au influenţat sentinţele judecătoreşti, ceea ce reprezintă o imixtiune nepermisă în actul de justiţie, afectând grav independenţa judecătorilor!

Să ne amintim mai întîi documentul trimis – atenţie! – la data 10 octombrie 2012 de către Comisia Europeană, prin care cerea amănunte despre stadiile unor dosare aflate pe rol:

Să reţinem data emiterii acestui document: 10 octombrie 2012, căci, după cum veţi vedea, la acea dată Gigi Becali fusese achitat în toate cele trei dosare ale sale!

În documentul de mai sus, Comisia Europeană cerea autorităţilor din România amănunte despre anumite dosare încadrate în categoria „mare corupţie“, inclusiv date despre termenele de judecată sau motivele amînărilor decise de instanţe:

Unul dintre numele invocate de Comisia Europeană era al lui Gigi Becali, deşi nici unul dintre dosarele sale nu făcea parte din categoria „mare corupţie“, cele trei dosare vizînd: furtul maşinii sale, premierea jucătorilor de la „U“ Cluj şi schimbul de terenuri cu MApN!

Aşa cum am anticipat în articolul nostru precedent despre aceste cereri ale Comisiei Europene, scrisorile trimise anual au transmis judecătorilor ce se ocupau de dosarele celor nominalizaţi sentimentul că trebuie să dea o sentinţă care să demonstreze că România luptă cu corupţia!

Gigi Becali, într-un interviu acordat lui Victor Ciutacu pentru România TV, a prezentat situaţia dosarelor sale penale în care a fost condamnat, dar în care, pînă la momentul acelei scrisori a Comisiei Europene, fusese achitat!

Iată, de pildă, ce am găsit pe portalul ÎCCJ în legătură cu dosarul nr. 1912/33/2008, în care Gigi Becali fusese acuzat de dare de mită în cazul denumit generic „Valiza“. La termenul din 17 martie 2012, deci cu 7 luni înainte de scrisoarea Comisiei Europene, instanţa formată din 3 judecători de la ÎCCJ a pronunţat sentinţa de achitare în ambele capete de acuzare: dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată! Din complet făcea parte chiar Mariana Ghena, membru CSM, care a fost pînă de curînd preşedinta CSM.

Se vede acest lucru din postarea de pe site-ul ÎCCJ:

Într-un alt dosar, cel în care era vorba despre schimbul de terenuri cu MApN, care avea nr. 8300/1/2011, judecătorii de la ÎCCJ l-au achitat pe George Becali prin sentinţa dată în ziua de 24 mai 2012, deci cu 5 luni înainte de scrisoarea Comisiei Europene:

Al treilea dosar, nr. 8152/1/2009, în care a fost judecat Gigi Becali este cel legat de furtul maşinii sale personale, patronul Stelei fiind acuzat de lipsire de libertate. În şedinţa din 19 octombrie 2011, deci cu un an înainte de primirea scrisorii de la Comisia Europeană, judecătorii ÎCCJ l-au achitat pe Gigi Becali, aşa cum vedem în postarea de pe site-ul ÎCCJ:

Recapitulînd, la data primirii scrisorii de la Comisia Europeană – 10.10.2012 –, Gigi Becali era deja achitat în toate cele trei dosarele aflate pe rol:

– dosarul „Valiza“, nr. 1912/33/2008 – achitat în ziua de 17 martie 2012;

– dosarul „MApN“, nr. 8300/1/2011 – achitat în ziua de 24 mai 2012;

– dosarul maşinii furate, nr. 8152/1/2009 – achitat în ziua de 19 octombrie 2011.

În aceste condiţii, cînd Gigi Becali era achitat de cele trei instanţe, ce rost avea ca, în scrisoarea trimisă autorităţilor româneşti, Comisia Europeană să ceară date despre evoluţia proceselor sale?

Ei bine, ceea ce a urmat după acea scrisoare a Comisiei Europene depăşeşte orice limită a imaginaţiei. Deşi a fost achitat în toate cele trei dosare de complete formate din cîte trei judecători de la ÎCCJ, la recursurile declarate de procurori, Gigi Becali a fost condamnat în toate aceste trei dosare, astfel:

– 20 mai 2013: condamnat la trei ani închisoare cu executare în dosarul „MApN“;

– 4 iunie 2013: condamnat la trei ani închisoare în dosarul „Valiza“;

– 18 noiembrie 2013: condamnat la trei ani cu suspendare în dosarul „Maşina“!

Oricît am crede în coincidenţe, totuşi este greu de imaginat că, înainte de primirea scrisorii de la Comisia Europeană, judecătorii de la ÎCCJ au pronunţat sentinţe de achitare în toate cele trei dosare ale lui Gigi Becali, iar după primirea acelei scrisori, tot judecătorii de la ÎCCJ l-au condamnat în toate cele trei dosare în care fusese achitat!

Din toate aceste date, se vede că judecătorii au înţeles mesajul primit de la Comisia Europeană şi, văzînd interesul acesteia, au acţionat în consecinţă şi au schimbat toate cele trei sentinţe anterioare, arătînd comisiei că România se luptă cu corupţia! Sîntem, aşadar, în faţa unei imixtiuni clare în justiţie, nu din partea politicienilor români, ci din partea Comisiei Europene!

Oricine se poate întreba: dar de ce ar fi reacţionat în acest fel judecătorii de la ÎCCJ tocmai în dosarele lui Gigi Becali? Răspunsul este foarte simplu: în 2012, Gigi Becali era europarlamentar şi optase pentru a fi deputat în Parlamentul României! Notorietatea sa era un bun vehicul pentru propaganda luptei împotriva corupţiei de care au profitat mulţi în aceşti ani, chiar călcînd pe cadavrele unor oameni!

Cu alte cuvinte, fiind un personaj public de largă notorietate prin faptul că era patronul echipei Steaua Bucureşti, dar şi pentru că era membru al Parlamentului European, efectul unor astfel de condamnări era uriaş! Din acest motiv, condamnarea lui Gigi Becali în toate cele trei dosare a fost exploatată la maximum de cei care au folosit lupta anticorupţie pentru a-şi legitima puterea.

Chestiunea care se pune acum, cînd opinia publică a aflat de existenţa acelor scrisori de la Comisia Europeană, este cît de legală poate să fie această imixtiune în actul de justiţie a oficialilor europeni, căci, prin astfel de influenţe, independenţa judecătorilor a fost, pur şi simplu, călcată în picioare!

Nu cumva la fel au fost judecate şi celelalte procese ale persoanelor de care se interesa Comisia Europeană, din moment ce alţi doi politicieni aflaţi pe „lista neagră“ a Comisiei, Decebal Traian Remeş şi Tudor Chiuariu, condamnaţi şi ei iniţial, au cîştigat apoi procesele la CEDO, fiind achitaţi?

În aceste condiţii, scrisoarea pe care premierul Viorica Dăncilă a adresat-o Comisiei Europene pentru lămurirea acestui gen de influenţare a justiţiei capătă o şi mai mare greutate, mai ales că demersul său este susţinut atît de asociaţiile de magistraţi, cît şi de plenul CSM.

P.S.: Nu avem nici o îndoială că acest abuz grav al Comisiei Europene a pornit de la politicienii români, fie din ţară, fie din Parlamentul European, care în permanenţă au purtat stindardul luptei anticorupţie mai mult pentru a-şi construi propriile cariere, chiar dacă ascensiunea lor era, în acelaşi timp, o lovitură dată imaginii României, prezentată ani de zile ca o ţară extrem de coruptă.