' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Norocul meu să fi avut prieteni sculptori… Pe fiecare l-am întrebat cum ar putea fi vizualizată influenţa misticului tibetan Milarepa în lucrările lui Brâncuşi. Se ştie că sculptorul era fascinat de acest tibetan.
Reproduc ceea ce am înţeles de la Florin Codre. Intuiţia, despre ea e vorba. Un sculptor bun, zice Codre, nu aşteaptă intuiţia în locul în care aşteaptă un inginer soluţia unei probleme tehnice. Locul acela e intelectul. Dacă lucrezi cu intuiţii care vin din intelect, vei face lucrări care povestesc ceva. O formă pe care şi un scriitor ar putea-o povesti, iată ceva ce nu ţine de esenţa sculpturii. De pildă, forma zborului unei anume păsări. Dar dacă aştepţi intuiţia ideii de zbor, ai o şansă de a produce o formă sculpturală pe care nimeni nu ar putea-o povesti.
Cum aştepţi? Aici e bună „tehnica” tibetană a desprinderii de concretul imediat. Dar mai ales stabilizarea intuiţiei unei idei este slujită de felul mistic de a te concentra pe „concretul” ceresc al formelor.
Prin explicaţia lui Codre, am înţeles întâia oară ce voia Goethe să spună când a spus că a văzut ideea plantei primordiale. E ceva viu. E ceva care are mişcare. E ceva care, prin mişcări de metamorfoză, poate da forma oricărei plante materialmente concrete.
Sculptorul e obligat, desigur, să prezinte un stop-cadru al mişcărilor ideii. Da, dar dacă a reuşit stabilizarea intuiţiei, nu va povesti ceva, ci ne va introduce în cerul platonician al formelor.
2.Brincusi si-a cunoscut menirea d ela inceput deoarece a fost atras ca d e un fir,prin ceea ce R Steiner ar defini sufletul senzatiei si sufletul aratiunii.Insa tot Steiner spune ca expresia cea mai inalta a EUlui, apartine sufletului constientei,iar in opinia mea Brincusi atinsese si sinea spirituala adica el individualiza adevarul sau.Pt.ca toti criticii spun ca a spiritualizat prin toate simbolurile si lucrarile sale -sculptura.Sigur ca in inspiratie,imaginatie si intuitie trebuia sa lucreze spiritul unui artist .Insa nu cred ca in afara de o simpla oprire pasagera la a-l citi pe Milarepa -marele yoghin tibetan-si chiar d e apractica yoga care este un fel d emedicina fizica si spiritualoa ,poate avea mare importanta in conceperea creatiilor sale.Cred ca era o compnsatie, Milarepa cel inverzit de zeama d e urzici si vitalul Brincusi pot fi impreuna pina la un punct.Brincusi era un ortodox ,taran olteana si a dus cu el,prin transfigurare totul ,din locurile unde s-a nascut, din PAtria ce nu i-a primit lucrarile si nici trupul.Viata si prinderea miscarii vietii i-au fost date pet.ca da, a vazutcu ochiul,dincolo de ea ,esenta a ceea ce este nemuritor si deci etern. Vazul launtric artistic,ceresc, cum spune autorul.
1.Goethe nu avea cum să spună că a văzut Ideia plantei primordiale,pentru ca pe Planul Creatiei Primordiale, nu exsita decat idei,principii si marele artist Creatorul trimite doar manifestari ,orice forma organica sau anorganica care se manifesta fiind opera sa.Omul nu poate crea gand sau ideie le ia pe cele care sunt deja.Intre planul superior si lumea noastra exista un plan intermediar insarcinat sa primeasca impresiile pl.superior si sa le realizeze actionind asupra materiiei,a fel cum mina artistului este insarcinata sa primeasca impresiile creierului si ale mintii si sa le fixeze in materie.Ac.pl intermediar este planul astral,intre principiile lucrurilor si lucrurile insele.Sa nu se inteleaga ca ac.plan astral este o regiune metafizica imposibil de perceput altfel decit prin ratiune.Nu vom sti sa repetam indeajuns ca totul este tainic intretesut atit in ANtura cat si in OM si ca fiecare fir de iarba poarta in el planul astral si planul divin.Numai necesitatea analizei ne obliga da separam ,lucruri absolut conexe.Proprietatea secunda aokanului astral (pe linga aceea d eintermediar)este si crearea formelor.Orice lucru este creat in lumea divina in principiu,adica in puterea de a fi,analog ideii la om.Acest principiu trece apoi in planul astral si aici se manifesta „in negativ”adica tot ceea ce era luminos in principiu devine intunecat si,reciproc,tot ceea ce era obscur devine luminos;nu este imaginea exacta a principiului care se manifesta este mulajul ac.imagini.Odata obtinut mulajul,creatia”in astral”este terminata.
Abia atunci incepe creatia pe pl.fizic,in lumea fizica.Forma astrala care actioneaza asupra materiei da nastere formei fizice,asa cum tiparul da nastere statuietei.Dar astralul nu poate schimba tipurile carora le da viata,dupa cum tiparul nu schimba imaginea pe care o reproduce.(Papus,Stiinta secreta pg./170)
Oare a știut Brâncuși că acel curent orientalist (antropozofie, teozofie, yoga samd), de care se pare n-a fost străin, era, este, opera serviciilor secrete?
La fel arta modernă.