(DOCUMENT) Şi preşedinta CSM cere desecretizarea celor 19 Anexe ale Raportului

După demersul declanşat de Cotidianul acum aproape două săptămîni pentru desecretizarea celor 19 Anexe ale Raportului Inspecţiei judiciare referitoare la Protocolul secret dintre SRI şi PÎCCJ, nu numai că informaţia noastră s-a dovedit exactă, ci chiar ne aflăm acum la un pas de soluţionarea acestei cauze extrem de importantă pentru ideea de Justiţie.

După răspunsul celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM, VICTOR ALISTAR şi ROMEU CHELARIU, care au răspuns solicitării lui Cornel Nistorescu, directorul ziarului „Cotidianul”, cerînd explicit desecretizarea celor 19 Anexe ale Raportului Inspecţiei Judiciare, iată că şi LIA SAVONEA, preşedinta CSM, în mandatul căreia instituţia şi-a redobîndit în mare măsură credibilitatea, adresează oficial aceeaşi solicitarea către şeful SRI Eduard Hellwig şi către Procurorul general Bogdan Licu

O Adresă oficială cu aproape acelaşi conţinut a fost trimisă de Lia Savonea şi către Eduard Hellwig, şeful SRI, căruia îi cere să desecretizeze informaţiile conţinute în cele 19 Anexe ale Raportului Inspecţiei Judiciare!

Lia Savonea face în aceste Adrese o demonstraţie impecabilă despre necesitatea ca actul de Justiţie să nu se mai desfăşoare pe baza unor informaţii pe care justiţiabilul nu le cunoaşte, în vederea unui proces echitabil pe care i-l garantează Constituţia României şi legislaţia internaţională la care ţara noastră este semnatară. Astfel, în cele două Adrese, Lia Savonea scrie:

– „La acest raport au fost ataşate 19 anexe care reprezintă documente clasificate la nivel de secretizare „strict secret”. Analiza raportului menționat impune cu necesitate accesul tuturor membrilor Consiliului la anexele acestuia, aspect ce nu poate fi realizat în condiţiile în care acestea reprezintă documente clasificate”.

– „Pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rolul constituțional al acestei instituții de garant al independenţei justiţiei, apreciem că se impune declasificarea celor 19 anexe la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018. În acest sens, trebuie avut în vedere că faptul că Protocolul nr. 00750 din 4 februarie 2009, încheiat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, a fost declasificat”.

– „Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime”.

– „Totodată, art. 33 din acelaşi act normativ prevede că este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei”.

– „În consecinţă, prin raportare la dispoziţiile legale mai sus menţionate şi la considerentele Deciziei nr. 26 din 16 ianuarie 2019 a Curţii Constituţionale, vă adresăm rugămintea de a iniţia în cel mai scurt timp posibil procedura legală de declasificare a informaţiilor cuprinse în anexele la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 şi care rezultă din aplicarea Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii”.

Pentru a avea tabloul complet al demersului nostru ce a vizat desecretizarea tuturor celor 19 Anexe ale Raportului întocmit de Inspecţia Judiciară pe marginea Protocolului secret încheiat între SRI şi PÎCCJ, declarat în bună parte neconstituţional de către CCR, vă reamintim reacţiile celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul CSM, Vistor Alistar şi Romeu Chelariu

Nu trebuie însă uitat nici aportul judecătoarei Gabriela Baltag, fosta preşedintă a Asociaţiei Magistraţilor din România, care, încă de la preluarea mandatului la CSM, a refuzat să semneze angajamentul scris de păstrare a secretului, prevăzut de art. 7 alin. (4) şi art. 36 alin. (3) din Legea 182/2002, considerînd pe bună dreptate că, în actul de Justiţie, toate probele dintr-un dosar trebuie să fie publice şi cunoscute de toate părţile implicate în proces! Şi în acest demers al nostru, rolul său a fost unul care merită să fie subliniat.

Rămîne acum ca Bogdan Licu, Procurorul general al României, şi Eduard Hellwig, şeful SRI, să facă acest lucru pe care îl cer cei patru membrii ai CSM, adică să desecretizeze informaţiile conţinute de Raportul Inspecţiei Judiciare, aşa cum cer Constituţia şi legile ţării, astfel încît fiecare cetăţean să afle care au fost consecinţele acelor Protocoale ale SRI cu instiutuţiile din domeniul Justiţiei, unele dintre ele fiind gravele abuzuri care au ieşit la iveală în ultima vreme, cînd numeroase persoane anchetate şi chiar condamnate au fost apoi achitate.