Procurorul general Augustin Lazăr afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că „bruiajul” care există în jurul sistemului judiciar din România nu trebuie să impresioneze pe nimeni din justiţie, întrucât este necesară asigurarea unor instituţii „nediscreditate”, a unei ordini de drept „ferme”, la nivel european.
În opinia sa, procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de procurori-şefi ar trebui să fie făcută de CSM, într-o transparenţă totală, iar ministrul justiţiei să dea doar un aviz consultativ, numirea efectivă fiind realizată de preşedintele României.
Lazăr afirmă că ministrul Tudorel Toader nu a respectat regulamentul CSM la procedura de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi se întreabă dacă Executivul poate să se erijeze în acelaşi timp „în denunţător şi apoi în evaluator”.
„…Este bine-cunoscut că există art. 24, indice 1, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, prin care se reglementează pas cu pas procedura de verificare a managementului practicat de un procuror-şef(…) este o procedură foarte elaborată iar eu am întrebat în Secţia de procurori dacă există posibilitatea, dacă este permis ca Executivul să intervină peste această procedură şi dacă poate să o neglijeze şi să facă propria evaluare. Adică, Executivul să se erijeze în acelaşi timp în denunţător şi apoi în evaluator, în judecător al situaţiei, pentru a cere în continuare revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere. Răspunsul nostru este că nu poate, fiindcă ar trece linia roşie a separaţiei puterilor în stat”.
În legătură cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse legilor justiţiei, Lazăr declară că imaginea este „sumbră”, modificările fiind făcute fără studii de impact. În plus, crede Lazăr, Ministerul Public se va confrunta cu o mare criză de personal, deoarece aproximativ 750 de procurori se vor putea pensiona, ceea ce va duce la „decapitarea” multor parchete.
„…Se întâmplă multe lucruri, pentru că trăim într-o lume foarte dinamică. Ei bine, acum avem 13% lipsă în schema Ministerului Public, neocupată. Dacă le vom oferi posibilitatea unor magistraţi să se pensioneze la 20 de ani (vechime – n.r.), aşa cum în mod generos această lege permite, aceasta înseamnă că, în perioada următoare, vor avea vocaţie de a se pensiona circa 750 de procurori din Ministerul Public. De asemenea, un foarte mare număr de judecători – 700 de procurori din 2.500, este un număr formidabil de mare. Va creşte la circa 30-35%, ba chiar la 40% deficitul de cadre în Ministerul Public. Apoi, ne uităm la faptul că, în următorii patru ani, nu vom mai avea absolvenţi, pentru că la Institutul Naţional al Magistraturii perioada de şcolarizare va fi de patru ani. Ceea ce ne pune pe gânduri foarte serios, fiindcă numărul de dosare a tot crescut. În acest moment, avem circa 1.700.000 de dosare de soluţionat, aşa se va prezenta în bilanţul pe care îl vom avea miercuri şi ne punem problema cine va rezolva aceste dosare, pentru ca ele să nu se prescrie. După cum s-a văzut, opinia publică este foarte sensibilă şi cu toţii suntem sensibili la faptul că justiţia ar trebui să se facă într-o manieră rapidă, cu celeritate, şi nu ar trebui lăsate dosarele privind fapte grave să se prescrie. Însă, în acest moment, aşa se prevede, că vom avea o criză foarte mare. Dar nu este tot. Să vedeţi. Cine sunt cei 750 de procurori care au vocaţie de a merge la pensie? Majoritatea sunt conducători ai diverselor unităţi ale Ministerului Public, fiindcă la 20 de ani (vechime – n.r.) oamenii au ajuns la o pregătire profesională, la expertiză în domeniu şi au ajuns conducătorii celorlalţi. Ei bine, foarte multe unităţi ale Ministerului Public vor fi decapitate, cum se zice, din simpla intrare în vigoare a legii. Ceea ce este foarte grav. Asta nu e tot. În ţară, avem circa 15 unităţi care în anul 2017 au funcţionat cu un singur procuror”.
Augustin Lazăr critică şi legea privind înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, deoarece nu pot fi cercetate în acelaşi loc accidente de circulaţie şi dosare de abandon în familie, denunţuri depuse de deţinuţi şi dosare de corupţie, alte „lucruri imaginabile şi neimaginabile”.
„Vă rog să observaţi mai întâi că simplul fapt al constituţionalităţii unui text nu înseamnă şi că acel text de lege ar fi oportun şi că ar fi bun. Curtea Constituţională nu examinează aceste aspecte. Este obligatoriu, după ce se publică şi intră în vigoare. Dar, până atunci, cei care au puterea de a decide trebuie să ştie că ne-am întoarce cu circa 27 de ani în urmă. Şi când vă spun aceasta, nu exagerez, pentru că, între timp, lumea a evoluat, a fost adoptat principiul specializării magistraţilor într-un domeniu sau altul. Nu mai există magistratul care se pricepe la toate şi nu are cum să le facă pe toate. Nu poţi cerceta în acelaşi loc accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu denunţurile inculpaţilor din penitenciare, condamnaţilor definitiv, că nu li s-au administrat toate probele pe parcursul procesului penal, cu corupţia şi cu alte şi alte lucruri imaginabile şi neimaginabile pentru care se depun plângeri penale împotriva procurorilor…”.
Cu privire la înregistrările apărute în presă, Lazăr spune că cei care fac show-urile media sunt interesaţi să îi diabolizeze pe procurori.
„…vreau să vă asigur că magistraţii Ministerului Public sunt oameni educaţi, foarte mulţi sunt absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, se află la nivelul cel mai înalt de inteligenţă profesională şi de conduită. Ei bine, pot exista situaţii, unele dintre ele sunt chiar în curs, sunt nişte acţiuni disciplinare în curs, sunt nişte proceduri penale în curs, pe care noi nu ar trebui să le comentăm până când ele vor rămâne definitive. Aş dori să precizez că face foarte rău această judecare mediatică preliminară a unor proceduri care sunt în curs şi evident că cei care fac show-urile media sunt interesaţi să îi diabolizeze, să îi prezinte ca pe nişte oameni care fac nişte fapte foarte grave pe cei care se află în procedurile disciplinare, dar mai mult, să generalizeze apoi la nivelul întregii justiţii, pentru a arăta că, iată, justiţia nu este capabilă să se autoregleze şi atunci trebuie să intervenim noi din exterior cu măsuri ferme şi să îi punem în regulă (…) s-a făcut mare caz de nişte înregistrări care până în acest moment nici nu se ştie dacă sunt originale, fiindcă experţii ne spun mereu: dacă doriţi să vă stabilim o înregistrare ca fiind originală şi ea să poată fi folosită în procesul penal, avem nevoie de înregistrarea care s-a efectuat şi de aparatul cu care s-a făcut înregistrarea. Or, noi ce constatăm? În foarte multe din situaţiile anterioare când au fost invocate astfel de înregistrări, în niciun caz cel care le-a invocat nu a prezentat vreun aparat şi în toate situaţiile au fost nişte colaje aşezate după cum era mai interesant pentru media şi prezenta mai atractivă problema respectivă pentru show-ul care era în curs de desfăşurare. Pe asemenea înregistrări nu se dau soluţii nici faţă de inculpaţi, dar nici faţă de procurori. Asemenea înregistrări sunt evident manipulate, nu sunt originale şi atunci pe conţinutul lor ideatic nu poţi pune bază(…)
Sursa: Agerpres
… și nici băzăitul unui băzdăgan amețit … !