Bucătărie şi tradiţie

Două saloane cu peste 150 de expozanţi transformă Grand Palais, pentru trei zile, în paradisul bibliofililor şi pasionaţilor de stampe. Din 2007, de când s-au transferat sub cupola de sticlă de la Grand Palais, Salonul Internaţional al Cărţilor Vechi şi Salonul Internaţional al Stampelor şi Desenului s-au impus în atenţia bibliofililor şi colecţionarilor. De la Dürer la Goya, de la Delacroix la Baselitz, de la Rousseau la Baudelaire, cărţi rare şi importante, gravuri şi desene vechi şi moderne sunt oferite şi spre vânzare între 27 şi 29 aprilie.

Scripta manent

Salonul Internaţional al cărţii vechi, la Grand Palais

Procesul împărătesei Marie-Antoinette, afacerea mareşalului Pétain, Afacerea Dreyfus… figurează printre cele mai importante colecţii de pledoarii prezentate de Biblioteca Baroului la cel de al 24-lea Salon Internaţional al cărţii vechii. Piese inedite din fondurile istorice de drept şi justiţie, dar şi opere juridice, manuscrise, desene şi stampe oferă rara ocazie de a descoperi tezaurele acestei biblioteci rezervate numai avocaţilor, situată chiar în inima Palatului de Justiţie din Paris. Prima Bibliotecă a Baroului a fost deschisă în 1708 şi închisă odată cu suprimarea „Ordinului Avocaţilor” în 1790. O nouă bibliotecă a fost înfiinţată în 1810 de către Napoleon I. Ea a fost grav afectată de un incendiu în 1871, în timpul Comunei.

Astăzi, Biblioteca păstrează un important fond vechi de cărţi juridice şi nu numai, dar şi manuscrise, desene şi stampe.

Afişul amuzant privind introducerea gazului în bucătării

Adevărate perle rare sunt incunabulele şi manuscrisele miniate, prezente în standul „Ordinului Avocaţilor” din Paris. Între altele, miniaturile „Regele David îngenuncheat în faţa Profetului Nathan” şi „Regele David în timp ce o priveşte pe Bethsabeea la baie”, o stemă a Delfinului Franţei lucrată de Etienne Damoselet între 1666 şi 1667. Salonul s-a îndreptat către semnul Justiţiei şi marea parte a operelor selecţionate în expoziţie au fost inspirate de această temă, cu lucrări ale unor autori foarte diverşi.

Invitatul de onoare, Ordinul avocaţilor din Paris

Dintre capodoperele poetice, spicuim mici bijuterii ale literaturii poliţiste, opere fundamentale ale autorilor, de la Montesquieu la Rousseau, studii ale filosofilor ca Emmanuel Lévinas şi Hannah Arendt, cărţi cenzurate, mari procese literare sau istorice, precum Declaraţia citită de André Breton, în 3 septembrie 1936, despre „Adevărul asupra procesului de la Moscova”.

Gustave Dore, Pantagruel, 1873

Dat fiind faptul că lumea colecţionarilor este atât de variată, alături de volume şi documente preţioase ale Salonului se pot întâlni afişe curioase sau istorice, stampe japoneze vechi şi câteva incursiuni în lumea contemporană. Pe tema tipăriturilor preţioase sunt propuse opere de către galeria „Terrades”, care, dincolo de gravurile de Goya, Daumier şi Chagall, oferă spre vânzare o acvaforte de Giovanni Battista Piranesi (1720-1778), o vedută a „Piazza Navona”, din seria „Vedute di Roma”, din 1751. Între cărţile rare se remarcă o ediţie din „Florile răului” de Charles Baudelaire (1821-1867), ilustrată de André Domain, un alt volum de 363 de pagini, legat în piele, cu decoraţii florale, realizate de Rene Kieffer, un exemplar din cele 450 tipărite pe hârtie velină, pus în vânzare la preţul de 2.300 de euro.

Poftiţi la masă!

Abraham Bosse, Regulile aşezării la masă a cavalerilor din Ordinul Sfântului Spirit

Un alt Salon este dedicat gastronomiei. Stampe vechi reprezintă iconografia clasică a banchetului, de la faimoasele festinuri oferite de Regele Ludovic al XIII-lea până la Cavalerii Ordinului Sfântului Spirit, din 1633, imortalizaţi de Abraham Bosse.

Veduta di Roma

Tema permite abordarea aspectelor sociale ale artei de a aşeza masa. Departamentul de stampe al Bibliotecii Naţionale a Franţei s-a îmbogăţit cu desene sau piese de veselă din porţelan sau realizate de orfevri şi cu o frumoasă colecţie de meniuri din secolele XIX-XX.

Roma Castel Sant Angelo, gravură de Joanne Baptista Falda, 1755

Peste 35 de opere acoperă această temă, de la introducerea furculiţei la Curtea Franţei de către Caterina de Medici la meniul cu şapte feluri de veselă pentru interminabilele banchete, esenţa gastronomiei franceze, până la inovaţiile tehnice, precum introducerea gazului în bucătărie, povestită cu umor de un afiş de la 1900. Dincolo de stampele reprezentând banchete sau episoade biblice, în expoziţie sunt etalate servicii de masă dintre cele mai elegante, porţelanuri, argintării până la o caricatură în lemn de Gustave Doré, despre fanteziile lui Pantagruel.