Budiști contra musulmani pe Drumul Mătăsii

Armata birmaneză este acuzată că recurge la epurarea etnică a regiunii Rakhine, locuită în majoritate de musulmani, obligați să se refugieze în Bangladeshul vecin. 290 de mii de musulmani au fugit în câteva săptămâni din Birmania. Minoritatea musulmană rohingya nu beneficiază de dreptul la cetățenia birmaneză, membrii ei fiind considerați „imigranți ilegali“, deși locuiesc de secole în regiunea cu pricina. ONU acuză autoritățile birmaneze că tratamentul aplicat acestei minorități poate fi considerat un „manual de purificare etnică“.

Birmania (oficial Republica Uniunea Myanmar), fostă colonie britanică, stat independent începând din 1947 și condus doar de regimuri autoritare și junte militare, începând din anii 1960, a fost scena unor conflicte perpetue. Marele pas către democrație a fost făcut la alegerile din 2015, când Aung San Suu Kyi, fiica fondatorului armatei birmaneze și unul dintre luptătorii pentru independență, a devenit liderul de facto al statului. Aung San Suu Kyi a fost laureată a Premiului Nobel Pentru Pace în 1991 și puțini au fost observatorii care s-au așteptat ca unele dintre cele mai grave violențe și crize umanitare să se producă sub conducerea sa.

Sunt totuși violențele din această regiune musulmană a Birmaniei, o țară cu peste 130 de minorități, doar rodul opresiunii unei majorități budiste împotriva musulmanilor?

Violențele au fost inițiate de așa-zisa Armată de Salvare Rohingya (ARSA), prin atacarea trupelor guvernamentale, la finalul lunii august. A urmat replica trupelor regulate. Demn de menționat este că printre liderii ARSA se numără un oarecare Ataullah abu Ammar Junjuni, un etnic rohingya din Pakistan, agitator jihadist care a locuit recent și în Arabia Saudită. Guvernul birmanez suspectează ARSA de legături cu gruparea Stat Islamic și consideră că obiectivul ei este de a crea un stat islamic pe teritoriul actual al Birmaniei. Apoi, o privire pe hartă aruncă o altă lumină asupra evenimentelor tragice din Birmania. Statul Rakhine se află în vestul țării și are o mare ieșire la Golful Bengal, exact în zona în care inițiativa noului drum maritim al mătăsii promovată de China, vecinul nordic al Birmaniei, caută ieșirea la ocean. Aici, China dorește să construiască mai multe terminale petroliere, pentru ca navele să fie scutite de lungul drum către coasta de est a Chinei, prin strâmtoarea Malacca, păzită de marina americană. De aici și vocile tot mai multe care susțin ideea unei mișcări puse la cale în Pakistan sau Arabia Saudită pentru destabilizarea zonei și zădărnicirea planurilor chineze.

Paradoxal, având în vedere distanța uriașă și lipsa de interes a populației pentru zona Indochinei, violențele din Birmania au stârnit proteste de amploare în rândul musulmanilor din Federația Rusă, incitați de liderul cecen Ramzan Kadîrov. Cum nimic din mișcările de protest nu scapă Kremlinului, o serie de analiști consideră că mobilizarea musulmanilor din Federația Rusă nu ar fi decât o încercare a președintelui Vladimir Putin de a-și construi argumentele pentru o posibilă distanțare de China în cadrul Consiliului de Securitate ONU, justificată prin opoziția minorității musulmane din țară.

Recomanda