Bugetele radioului şi televiziunii publice au rămas neschimbate

Bugetele Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune au fost aprobate de comisiile pentru cultură în forma în care au venit de la Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care preşedintele televiziunii, Alexandru Sassu, ceruse o suplimentare de 245 milioane de lei.Sassu a motivat cererea prin faptul că această sumă acoperă măcar o parte din investiţiile necesare televiziunii. Printre investiţiile necuprinse în actualul buget se numără cele legate de digitalizarea transmisiunilor, problemele sediilor studiourilor teritoriale, cel de la Iaşi, de pildă, aflându-se într-o clădire închiriată din care pot fi oricând daţi afară, sau pentru găsirea unui loc adecvat pentru arhiva televiziunii, aflată la Jilava în condiţii improprii, pentru dezvoltarea studiourilor teritoriale şi pentru transmiterea şedinţelor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Cu toate aceste cereri, comisiile au votat bugetul în forma în care a fost aprobat de Ministerul de Finanţe, la fel ca şi în cazul Societăţii Române de Radio.

Preşedinta SRR, Maria Ţoghină, s-a declarat mulţumită de acest buget, dar a cerut suplimentarea cu 3,8 milioane a sumelor atribuite pentru dezvoltarea unui radio dedicat minorităţilor naţionale. Ea a precizat că, practic, suplimentarea ar însemna atât o dezvoltare a reţelei tehnice, cât şi o mărire a emisiei de la două la patru ore (în momentul actual există o transmitere experimentală de două ore).

Totodată, acest post de radio ar trebui să îşi mărească numărul de limbi în care este prezentat, de le două la 11, printre care şi limba romă. Ţoghină a precizat că mărirea numărului de limbi este o cerinţă a Cartei europene pentru protejarea limbilor minorităţilor, adoptată şi de Parlamentul României.  NewsIn