Bugetul 2017, între optimism și populism

Guvernul PSD a adoptat sub zgomotul protestelor bugetul pe anul 2017. Premierul Grindeanu l-a anunțat ca pe un demers care „schimbă filozofia de construcție a unui buget“ și care va aduce mari beneficii economiei și românilor. Opoziția îl desființează, cum era și normal.

Banca Națională și analiștii economici sunt mai rezervați. Principalele necunoscute ale proiecției bugetare sunt dacă Guvernul va reuși să realizeze triplarea încasărilor din fonduri europene, dacă va menține marja de deficit și de unde va reuși în paralel să acopere creșterile salariale și tăierile de taxe. Populist sau optimist, cum poate fi caracterizat bugetul anului 2017? Nimeni nu l-a caracterizat însă ca fiind realist.

Cine pierde, cine câștigă anul acesta

O enumerare succintă a celor mai importante ministere ne arată că unele cresc, ca în cazul Educației, iar altele primesc mai puțini bani, cum e cazul Ministerului de Interne.

Sănătate: 33,8 miliarde lei, circa 4,15% din PIB, cu 3,5 miliarde mai mult decât anul trecut
Educație: 25,2 miliarde lei, reprezentând 3,1% din PIB, cu 3,3 miliarde lei mai mult decât în 2016
Muncă și Protecție Socială: 79,7 miliarde lei, circa 9,8% din PIB, cu 6,36 miliarde mai mult decât în 2016
Ministerul Transporturilor: 13,76 miliarde lei, 1,69% din PIB, cu 5,18 miliarde mai mult decât în 2016
Ministerul Dezvoltării Regionale și al Fondurilor Europene: 6,9 miliarde lei, 0,85% din PIB, mai puțin cu 1,40 miliarde lei decât anul trecut
Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde lei, 2,1 din PIB, cu 8 miliarde lei mai mult decât anul trecut
Ministerul Energiei: 467 milioane lei, circa 0,057% din PIB, mai puțin cu 210 milioane lei decât în 2016
Ministerul Apărării Naționale: 16,3 miliarde lei, sumă care, conform înțelegerilor internaționale, reprezintă 2% din PIB, cu 5,71 miliarde lei mai mare decât în 2016
Ministerul Economiei: 302 milioane lei, 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016
Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde lei, respectiv 1,38% din PIB, mai puțin cu 389 milioane decât în 2016
Ministerul Afacerilor Externe: 779 milioane lei, 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane lei decât în 2016
Ministerul Justiției: 3,18 miliarde lei, 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016
Ministerul Culturii și Identității Naționale: 766 milioane lei, 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016
Ministerul Finanțelor: 3,26 miliarde lei, 0,39% din PIB, mai puțin cu 105 milioane decât în 2016

Surprizele din buget

Principala capcană ascunsă în documentul emis de Ministerul Finanțelor este deficitul împins la limita de sus, la pragul psihologic de 2,86 din PIB, care poate fi forte ușor depășit prin evenimente ce nu pot fi controlate de Guvern. La aceasta se adaugă și faptul că bugetul se bazează excesiv pe fondurile europene, care în fapt doar tranzitează bugetul și au fost introduse ca să arate că veniturile cresc. Oricum, 13 miliarde din acestea au o destinație precisă, sunt fonduri care merg spre mediul privat, în agricultură, și vin prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională. Creșterile salariale preconizate sunt puse în primejdie de faptul că PSD își subminează baza încasărilor prin reducerile de taxe.

Pe termen mediu, proiecția bugetară pe 2017 poate genera, dacă nu va fi respectată, trei mari riscuri: supraîndatorarea statului și a cetățenilor, inflația și deprecierea leului. Oricare dintre acestea va duce la deteriorarea climatului macroeconomic stabil de acum. Și asta, într-un context financiar internațional în plină reașezare.

Taxa TVR nu dispare

Bugetul TVR pentru 2017 creşte de 7,6 ori față de 2016, ceea ce face ca, practic, taxa radio-TV să fie eliminată doar pe hârtie. Singura diferență este că banii care vor merge către TVR nu mai provin dintr-o taxă dedicată acestei instituții, ci din celelalte taxe care alimentează bugetul României.

Suma exactă a bugetului TVR pentru 2017 este de 950 de milioane lei, în timp ce anul trecut, prin taxa radio-TV primea doar aproximativ 125 milioane de lei.

Un buget supradimensionat

Bugetul României pe anul 2017, adoptat marți seară de Guvernul Grindeanu, prevede o țintă de inflație de 1,4% și o creștere a investițiilor pentru atragerea de fonduri europene cu 10 miliarde lei mai mari decât exercițiul bugetar din anul trecut. La scurt timp după anunțul legat de întocmirea viitorului buget, ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, a declarat: „Bugetul României pentru 2017 a fost astăzi adoptat în ședința de Guvern. Acest buget a fost construit respectând trei lucruri fundamentale: datele reale ale economiei românești, programul de guvernare al PSD și principalele politici publice și proiecte naționale ca parte a unei proiecții pentru următorii patru ani, pentru a asigura o dezvoltare coerentă a României“.

Mugur Isărescu: „Un buget mai degrabă optimist“

Referindu-se la bugetul pe anul 2017, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a declarat: „Am analizat proiectul de buget. Din punctul de vedere al stabilității prețurilor și stabilității financiare, un buget care are un deficit mai mic de 3% ne ajută. Ajută politica monetară. Ne-am uitat și la construcția bugetară și cred că acest buget este unul ambițios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenți“. În schimb, atunci când a fost chestionat în legătură cu protestele care au avut loc în ultimele zile, guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că tensiunile politice care ar putea aduce impresia de instabilitate nu ajută stabilitatea monetară și financiară. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, a precizat pentru Cotidianul că „afirmația privitoare la optimism a fost legată de capacitatea redusă a statului român de a efectua cheltuielile planificate. În ultimii ani, prognozele au avut un nivel ridicat, dar, de fiecare dată, s-a dovedit că statul nu a avut capacitatea de a le realiza“.

Afirmațiile BNR au fost confirmate și de analistul economic Adrian Bența, de la Bența Consult: „Bugetul este supradimensionat, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și în privința veniturilor. Este vorba despre procedura de mult cunoscută de reducere a cheltuielilor publice și a investițiilor“.

Laude și acuze în Parlament

Cum era și firesc, politicienii s-au împărțit în două tabere la dezbaterea proiectului de buget pe anul 2017. Puterea, prin vocea premierului Sorin Grindeanu, și-a apărat creația și a susținut că bugetul urmărește „îmbunătățirea calității vieții românilor“, dar că bugetul nu va reuși să mulțumească pe toată lumea.

„Sunt extrem de bucuros că astăzi a fost aprobat bugetul de stat și că ăsta este un lucru pozitiv. (…) Nu a fost o muncă simplă, astfel încât, în această perioadă, într-un calendar destul de strâns, să poți să ai un buget care să țină cont de programul de guvernare. Și ăsta este un lucru important, să schimbe filozofia prin care a fost construit acest buget, o filozofie care nu e doar contabilă sau cum a fost până acum privită – bugetul de stat de tip contabil. Și am să explic: de fiecare dată când exista creștere sau descreștere economică, fiecărei instituții în parte, în general, i se creștea sau i se diminua bugetul cu acel procent. Noi, pentru prima dată, am finanțat prin acest proiect de buget programele cu care am venit în fața cetățenilor în programul de guvernare și ăsta a fost un lucru extrem de important pentru noi. Și, sigur, măsurile care sunt în continuare, care au fost aprobate și sunt măsuri de anul trecut și care continuă să fie finanțate și pe bugetul de anul acesta“, a declarat Grindeanu.

Opoziția de toate culorile și orientările a criticat bugetul. Principalele acuze ale liberalilor, useriștilor și ale celor de la PMP au vizat sustenabilitatea bugetului sau, mai exact, lipsa acesteia.

Fostul președinte Traian Băsescu, acum senator PMP, a spus că „bugetul este imprudent“. În continuarea declarației sale, Băsescu a comparat Guvernul cu un impiegat beat. „Am senzaţia, privind la legile care au guvernat întocmirea acestui buget, că avem două trenuri care merg pe aceeași linie, din direcţii opuse, fiecare cu 100 km/oră, iar în regulatorul de circulaţie avem un om de la mişcare care este beat. Mişcăristul este beat. De ce dă drumul celor două trenuri, în condiţiile în care unul măreşte cheltuielile, iar celălalt tren scade veniturile?“, a afirmat Băsescu.

La rândul său, Dan Barna, purtător de cuvânt al USR, a spus că partidul a depus 125 de amendamente, deoarece PSD a realizat un „buget care împinge România într-o prăpastie bugetară majoră“.

Biserica, fără bani

Guvernul taie masiv fondurile pentru biserici. Potrivit proiectului de buget pentru 2017, bisericile vor primi cu 83% mai puțini bani față de 2016, doar 20 de milioane de lei, față de 120 de milioane anul trecut. Suma ar putea fi totuși mărită prin rectificările bugetare. Suma de 20 milioane lei este destinată pentru sprijinirea construirii și întreținerii lăcașelor de cult. Guvernul a mărit însă majorarea contribuției statului la salarizarea personalului de cult, dar și a contribuției bugetului de stat la salariile personalului neclerical. Aceste modificări „se datorează“ însă doar creșterii salariilor la nivel național.

Tăieri la serviciile secrete

Bugetul SRI scade la 1,7 miliarde lei, în scădere cu 9,4% față de nivelul din 2016.

Serviciul de Informații Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital. De asemenea, Serviciul de Protecție și Pază primește 156,5 milioane lei, mai puțin cu 9,2%, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale va avea un buget de 270,1 milioane lei, în scădere cu 8,1%.

De unde vor veni banii?

În media tradiționale sau în online, analiștii economici au discutat bugetul sub toate formele. Concluziile specialiștilor sunt critice sau, în cel mai fericit caz, rezervate. Principalele semne de întrebare care planează asupra bugetului promovat de guvernul PSD sunt legate de respectarea deficitului de maximum 3% din PIB și de sursele de finanțare care vor asigura creșterile de venituri prognozate.

1. Acest buget este unul foarte ambițios, în acord cu programul de guvernare anunțat, consideră secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

„În actualul context european și mondial, după un an în care economia a crescut cu circa 4,6%, nu știu dacă vom putea depăși performanța anului trecut. Dacă ne-am apuca de muncă foarte serios, ar exista șanse, mai ales pe zona de fonduri europene. Nu banii sunt problema, ci modul în care sunt implementate proiectele. De asemenea, este de văzut cine va implementa aceste proiecte (…). Vedem aproape o dublare a aportului industriei într-un context în care prinde avânt un curent izolaționist. Putem discuta dacă va exista un nivel mult mai ridicat al comenzilor primite de către fabricile românești“, a declarat Pârvan.

2. Economistul Dragoș Cabat, de la www.risco.ro. crede că Guvernul va respecta ținta de deficit de maximum 3% din PIB prin posibile tăieri masive ale bugetelor de investiții și prin rectificări negative, dar avertizează că anul 2017 nu este unul potrivit pentru estimări prea optimiste, pentru că există prea multe semne de întrebare. „Acest an se anunță unul cu multe semne de întrebare, cu un mediu economic și politic instabil. Vor fi alegeri în Italia și Germania, plus că va trebui să vedem care va fi efectul alegerii lui Donald Trump în SUA. Nu e un an în care să te avânți cu promisiuni prea optimiste“, a declarat Cabat.

3. Consiliul Fiscal susţine că proiectul de buget pe 2017, prezentat de Ministerul Finanţelor, deviază în mod deliberat şi substanţial de la regulile fiscale, naţionale şi europene, semnate de România. „Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariţie a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2017, având drept sursă caracterul extrem de optimist al scenariului macroeconomic ce fundamentează proiecţia bugetară. Mai mult, Consiliul Fiscal identifică o subdimensionare potenţială semnificativă a unor agregate bugetare cu caracter nediscreţionar şi, în concluzie, apreciază drept probabilă necesitatea adoptării unor măsuri corective de natura veniturilor ori a cheltuielilor în vederea evitării depăşirii pragului de 3% din PIB pe parcursul execuţiei bugetare în anul 2017“, a menţionat Consiliul Fiscal.

„Este de asemenea de remarcat faptul că prognoza Comisiei Europene este de 3,8% din PIB creștere economică pentru România în 2017, la 1,4% din PIB diferență față de scenariul prezentat de Guvernul Grindeanu“, a scris Răzvan Orășanu.

4. Florin Cîțu, economist PNL: „Bugetul de stat pentru anul 2017 a fost fundamentat pe programul electoral al Partidului Social Democrat, ceea ce este absolut ilegal. Ordonanțele 6 și 9 au fost adoptate cu scopul precis de a asigura redistribuirea pe criterii politice a fondurilor bugetare către administrațiile publice locale și de a elimina transparența din procesul de redistribuire, fapt care contravine Legii bugetului. Aceste ordonanțe nu permit alocarea transparentă a banilor.

Bugetul de stat este supradimensionat la capitolul veniturilor și subdimensionat la capitolul cheltuielilor. Având în vedere toate promisiunile pe care PSD a zis că le va pune în practică, creșterile salariale, punctul de pensie și altele, cheltuielile ar trebui să fie mai mari cu cel puțin trei miliarde de lei.“

Mihai Boeru, Vasile Surcel, Dan Nicu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.