Călătorii muzicale de neuitat

Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe Cruce

Acum, în apropierea sărbătorilor pascale, Cvartetul „Voces” vă invită să ascultaţi „Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe Cruce” de Joseph Haydn. Marţi, 12 aprilie, ora 19.00, la Sala Radio veţi putea audia cele şapte meditaţii muzicale pe tema ultimelor cuvinte rostite de Mântuitorul Iisus Hristos pe Cruce, redate de cele patru Evanghelii: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac”, „Adevăr îţi spun Ţie, astăzi vei fi cu Mine în Rai”, „Femeie, iată fiul tău; iată mama ta”, „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit”, „Mi-e sete”, „Săvârşitu-s-a” şi „Părinte, în mâinile Tale dau duhul Meu”. Lucrarea a fost compusă iniţial de Haydn pentru orchestră, în 1787. Compoziţia a fost solicitată de o biserică spaniolă, pentru slujba din Vinerea Mare. Cvartetul „Voces” a luat fiinţă pe 8 aprilie 1973, printre fondatori înscriindu-şi numele Bujor Prelipcean (vioara I) şi Dan Prelipcean (violoncel), formula actuală fiind desăvârşită de Anton Diaconu (vioara II) şi Constantin Stanciu (violă). Dincolo de longevitate şi de performanţele muzicale, marele merit al Cvartetului „Voces” este acela de a fi întemeiat o adevărată şcoală de muzică de cameră la Iaşi. Cvartetul „Voces”, ai cărui membri sunt, din 1998, cetăţeni de onoare ai Iaşiului, are în palmares prestigioase premii naţionale şi internaţionale şi o discografie impresionantă care, deocamdată, îşi caută drumul spre marele public. Actualmente, la vioara a II-a cântă Vlad Hrubaru.

Recital de pian Jan Heynderickx

Astăzi, în Sala Mică a Ateneului Român, puteţi audia recitalul apreciatului pianist olandez, cu un program ce cuprinde „Sonata nr. 13 în A major, D 664”, de Schubert, „Fantasiestücke op. 12”, de Schumann, „Heft I” (Des Abends, Aufschwung, Warum?, Grillen), „Heft II” (In der Nacht, Fabel, Traumes Wirren, Ende vom Lied) şi „Miroirs” (selection), de Ravel.

Jan Heynderickx (n. 1986) şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Brugges, sub îndrumarea profesorului Joost Vanmaele. A studiat apoi cu profesorul Jan Vermeulen, la „Lemmensinstituut” în Leuven, atât pian, cât şi fortepiano, un instrument vechi, strămoş al pianului, construit la 1700 de italianul Bartolomeo Cristofori şi impus în practica muzicală în perioada clasicismului vienez, când Haydn, Mozart şi tânărul Beethoven au scris lucrări pentru fortepiano. În 2010 a obţinut diploma de master la Conservatorul Regal din Antwerpen, urmând clasa de pian a profesorilor Levente Kende şi Heidi Hendrickx şi a continuat să studieze fortepiano cu Piet Kuijken. Artistul a câştigat numeroase premii la concursuri de pian, precum „Axion Classics” (2004), „Stephan De Jonghe” (2006) şi „Lions Club” (2007). S-a perfecţionat la cursuri de măiestrie susţinute de Vladimir Krainev, Vitaly Margulis, Oxana Yablonskaya, Alexei Lubimov, Richard Goode, Pascal Rogé, Jan Wijn, Malcom Bilson, Boyan Vodenitcharov, Vitaly Samoshko, André De Groote. În ianuarie 2010 a fost invitat să realizeze un recital Chopin la „Centre for Fine Arts” din Bruxelles, recital transmis de către postul flamand de radio „Klara”.

De la castraţi la contratenori

Fabrice de Falco

Un concert extraordinar va fi susţinut, sâmbătă 17 aprilie, în Sala Mare a Ateneului, de celebrul sopranist Fabrice de Falco şi partenerul său de scenă, Ian Hockley (orgă şi pian), sub genericul „Des Castrats aux Contre-ténors” (De la castraţi la contratenori).

Prima parte a concertului, „Les Castrats, anges de la Chapelle Sixtine, «anges d’eglise»” (Castraţii, îngerii Capelei Sixtine, „îngerii bisericii”), cuprinde „Concertul în la minor BWV 593” (P. I, aranjament J.S. Bach), de Vivaldi, „Salve Regina”, de Pergolesi, „Giga” şi „Fuga” de Bach.

Sub titlul „Les Castrats «Divas des Théatres d’Opéras» (Castraţii, divele teatrelor de operă), puteţi audia „Cold Song”, de Purcell, „Ombra fedele anch’ io”, de Riccardo Broschi „Gia Dagli Occhi”, aria lui Farnace din opera „Mitridate re di Ponto”, de Mozart „Que me fait a moi la richesse” (romance du Mozart Noir) de Saint-George, „A blade of grass” de Keith Emerson şi „Root Beer Rag” de Billy Joel. În sfârşit, „Cincos Canciones Negras”, de Xavier Montsalvatge, au ca supratitlu „Les Castrats du 20 ème siècle ou Sopranistes /Contre-ténor” (Castraţii secolului XX sau Sopranist/Contratenor). Evenimentul muzical este realizat în colaborare cu Institutul Francez.

Seară Beethoven de inspiraţie irlandeză

Ana Maria Comşa

Continuând seria recitalurilor propuse în această perioadă, Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess”, din cadrul Operei Naţionale Bucureşti, va oferi publicului o „Seară Beethoven”, în interpretare vocală şi instrumentală. Recitalul va cuprinde cântece pentru voce, pian, vioară şi violoncel de Beethoven şi va avea loc vineri, 15 aprilie, ora 19.00, în Foaierul galben.

La începutul secolului al XIX-lea, Ludwig van Beethoven se afla în plin avânt creator. În perioada în care compunea celebrele sale simfonii şi cvartete, compozitorul şi-a îndreptat atenţia spre o nouă sursă de inspiraţie: cântece populare din diferite zone geografice europene. Astfel iau naştere melodii inspirate de muzica tradiţională germană, daneză, poloneză, spaniolă, italiană, rusă, maghiară, irlandeză, scoţiană sau galeză.

Folosind versurile unor poeţi celebri ai timpului, ca Byron sau Walter Scott, şi melodica specifică irlandeză, Beethoven compune adevărate bijuterii muzicale, constituite sub forma unor miniaturi pentru voce cu acompaniament de pian, vioară şi violoncel.

Pentru o seară, în premieră naţională, melodiile de inspiraţie irlandeză ale lui Beethoven vor răsuna în interpretarea sopranei Ana-Maria Comşa şi a invitatei sale, mezzosoprana Miruna Gavrilă Sturza. Cele două soliste vor fi acompaniate de Mihaela Vîlcea – pian, Mihai Ghiga – vioară şi Emese Ildiko – violoncel. Recitalul va fi prezentat de regizoarea Anda Tăbăcaru Hogea.

Soprana Ana-Maria Comşa este colaborator al Operei Naţionale Bucureşti din 2008, unde a putut fi urmărită în spectacole ca „Der fliegende Holländer” („Olandezul Zburător”), „Evgheni Oneghin” şi „Hänsel şi Gretel” şi este câştigătoarea unor concursuri naţionale şi internaţionale (Italia şi Bulgaria). Repertoriul sopranei mai cuprinde şi roluri ca Leonora din „Il Trovatore” de Verdi sau Santuzza din „Cavalleria rusticana” de Mascagni, lucrări vocal-simfonice („Nuits d’été” de Berlioz, „Missa în do minor” de Mozart), arii de concert şi lieduri. A susţinut numeroase concerte în ţară şi a colaborat cu Filarmonica „Marea Neagră” din Constanţa, Orchestra de Cameră Radio şi Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa.

Mezzosoprana Miruna Gavrilă Sturza este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică, secţia Canto. Este câştigătoarea mai multor premii la concursuri de canto, printre care Premiul I la Concursul de Interpretare a „Liedului Românesc” de la Braşov şi Premiul „Fundaţiei Darclée”, în cadrul Concursului Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” de la Brăila. Repertoriul său cuprinde lucrări vocal-simfonice, lieduri de Ravel, De Falla, Fauré, Duprac, Enescu. A studiat rolurile Rosina din „Il Barbiere di Siviglia” de Rossini, „Carmen” din opera omonimă de Bizet şi Azucena din „Il Trovatore” de Verdi.

Premieră cu „I Quatro Rusteghi”

Regizorul Celor patru bădărani, Peter Pawlik

Cunoscuta piesă de teatru a lui Carlo Goldoni, „Bădăranii”, familiară publicului român în interpretarea memorabilă a unor actori ca Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru, George Calboreanu, Radu Beligan, va putea fi urmărită la Opera Naţională Bucureşti în varianta sa pentru teatru liric. Comedia muzicală în trei acte „I Quatro Rusteghi” („Cei patru bădărani”), compusă de Ermanno Wolf-Ferrari, pe un libret de Giuseppe Pizzolato, va avea premiera în data de 16 aprilie. Echipa de realizatori a spectacolului este una de excepţie: regizorul austriac Peter Pawlik – deja apreciat de publicul bucureştean datorită montării semnate în 2008 – „La Cenerentola” („Cenuşăreasa” de Gioacchino Rossini), dirijorii Vlad Conta şi Ciprian Teodoraşcu, asistent regie Irina Macovei, lighting design şi coordonare echipă scenografie – Cătălin Ionescu-Arbore. Costumele sunt semnate de Andreea Koch şi decorurile de Vlad Osiac. Cunoscutul regizor austriac este apreciat pentu creaţiile sale de operă de factură clasică, dar şi contemporană. A lucrat cu regizori faimoşi, Robert Carsen, Hans Neuenfels, Herbert Wernicke, Marco Arturo Marelli. A colaborat cu instituţii culturale de prestigiu, precum „Kammesoper” din Viena, Opera din Philadelphia şi „Theater an der Wien”.

Deşi compozitor al secolului al XX-lea, Ermanno Wolf-Ferrari a fost inspirat în compoziţiile sale de stilul operei bufe din secolul al XVIII-lea şi a fost influenţat de Pietro Mascagni. Prin urmare, nu trebuie să ne aşteptăm nicidecum că vom auzi muzică nouă, ci vom beneficia de o continuare a muzicii italiene de operă, cu melodicitatea şi rafinamentul caracteristice. Libretul urmăreşte acţiunea din piesa lui Carlo Goldoni. În această comedie de caracter facem cunoştinţă cu patru bărbaţi care poartă un război dur cu cel mai temut adversar al lor… femeile. Dar, ca de obicei, totul se schimbă când în casă se află şi o fată de măritat. Acţiunea spectacolului se petrece la Veneţia, unde escapadele amoroase şi travestiurile sunt la ordinea zilei. Tânăra Lucietta vrea să se mărite pentru a scăpa de tirania tatălui ei, un bădăran „veritabil”. Dacă va reuşi să îşi pună planul în aplicare, ajutată de soţiile mai multor bădărani, plictisite şi ele de o viaţă prea dură, puteţi vedea…

De altfel, regizorul Peter Pawlik mărturisea: „Avem în această operă două lumi separate: o lume închisă care se vede pe scenă, unde femeile sunt ţinute ca nişte prizoniere în casele bărbaţilor lor, şi lumea de afară, plină de bucurii la care ele nu au acces”. După cum vom vedea, bădăranii nu aparţin nicidecum unui trecut îndepărtat, ci trăsătura lor de caracter, deopotrivă neplăcută şi caraghioasă, poate fi întâlnită în orice epocă.

Întâlnire cu Rita

Joi, 14 aprilie, la ora 19.00, vă veţi putea reîntâlni cu recenta premieră, „Rita”, de Gaetano Donizetti. Regia şi adaptarea, Cătălin Voineag. În rolul titular, Rodica Vică, alături de Ovidiu Ciucuriţă şi Vasile Chişiu. Regizorul declara: „Întregul decor constă într-un kitsch stilizat. Am adus povestea şi decorul în modernitate pentru că o consider pe Rita o femeie modernă, emancipată şi indepedentă, o femeie, care, însă, nu uită să iubească”. Începerea spectacolului este sinonimă cu provocarea unei cascade a gagurilor şi a râsetelor fără stavilă. Povestea are în centrul atenţiei viaţa celor doi soţi, Rita şi Beppe, care este bulversată de sosirea neaşteptată a lui Gasparo, primul soţ al Ritei, pe care îl crezuse înecat într-un naufragiu. Se dovedeşte însă că bărbatul fugise în Canada, unde aflase, printr-o eroare, că Rita murise într-un incendiu. Acum, Gasparo s-a întors în oraş ca să facă rost de certificatul de deces al soţiei sale, de care avea nevoie ca să se recăsătorescă. De aici, acţiunea se precipită… Spectacolul face parte din proiectul „Opera rara” al Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess”, program menit să aducă în faţa publicului lucrări de operă valoroase, dar mai puţin prezente în repertoriile teatrelor.

Orchestra de Cameră Radio, într-un concert plin de prospeţime

Violoncelistul MarinCazacu

Tonurile catifelate ale serenadei simfonice reînvie pe scena Sălii Radio, miercuri, 13 aprilie, ora 19.00. Orchestra de Cameră Radio, condusă de Cristian Brâncuşi vă propune „Serenada în mi major, op. 22”, de Antonin Dvorak, şi „Variaţiuni pe o temă de Mozart” din „Don Giovanni” de Franz Ignaz Danzi. Nu în ultimul rând, o propunere interesantă este „Concertul pentru flaut, violoncel şi orchestră” compus de Iulia Cibisescu-Duran, prezentat de doi solişti de exceptie, Constanţa Cazacu – flaut şi Marin Cazacu – violoncel.

Maestrul Cristian Brâncuşi este, din 1990, dirijor şi membru fondator al Orchestrei de Cameră Radio. Interesat în promovarea tinerilor artişti, Cristian Brâncuşi le-a oferit adesea şansa de a fi solişti în concertele sale, după cum a dirijat şi numeroase concerte alături de nume consacrate ale artei interpretative, din ţară şi străinătate. Muzician complex, este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, al Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană şi al Societăţii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România. Un moment de succes al carierei sale îl reprezintă concertele susţinute cu Orchestra de Cameră Radio în turneele din Coreea de Sud (2003, 2005), excelent primite de un public entuziast şi numeros. Ca urmare, artistul a fost invitat să dirijeze Orchestra Filarmonicii din Jeonju.

Membră a Orchestrei de Cameră Radio începând cu anul 1990, Constanţa Cazacu este solist instrumentist, şef partidă flaut. Hotărâtă să îşi facă din muzică o profesie, a studiat la Liceul de muzică „Dinu Lipatti”, la clasa profesorului Virgil Opriţoiu, şi apoi la Academia de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde s-a dezvoltat sub atenta îndrumare a cunoscutului flautist Gavril Costea. Ca membră a Orchestrei de Cameră Radio a concertat cu succes atât în ţară, cât şi în străinătate – Italia, Germania, Spania, Grecia, Japonia, Coreea de Sud, Franţa, Cipru, Turcia etc. Din 1990, Constanţa Cazacu face parte şi din Orchestra Internazionale d’Italia.

Marin Cazacu este o personalitate complexă care îmbină în mod fericit capacităţile interpretative cu cele de manager artistic plin de imaginaţie şi eficienţă. Este solist concertist al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (din 1983), profesor universitar doctor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, director artistic al Festivalului Internaţional „Enescu şi muzica lumii”, ce se desfăşoară anual la Sinaia, Braşov, Buşteni, Predeal şi Câmpina, festival pe care l-a creat chiar el în 1999, director al „Orchestrei Naţionale de Tineret”, pe care a înfiinţat-o în anul 2008, fondatorul cvartetului „Cellisssimo” şi al ansamblului „Violoncellissimo”. Pentru activitatea sa a fost răsplătit în România cu Premiul Criticilor şi Muzicologilor (1980 şi 2004), Premiul „Performanţă în solistică” (2001) şi „Proiectul anului” (2008), acordate de revista „Actualitatea Muzicală”, Premiul aniversar al postului Radio România Muzical (2001), Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2004).

Muzica la Palatele Brâncoveneşti

Ilinca Dumitrescu

Eveniment de excepţie la Palatul Mogoşoaia. Artişti importanţi ai scenei româneşti – pianista Ilinca Dumitrescu, soprana Raluca Oprea şi fagotistul Vasile Macovei – vă invită la o seară de neuitat. În Duminica Floriilor de la ora 17.00, în Sala Scoarţelor din Palatul Mogoşoaia, vor răsuna opusuri de Franz Liszt şi Mihail Jora, creatori de la a căror naştere se împlinesc 200, respectiv 120 de ani.

Recitalul se înscrie în cadrul Stagiunii „Muzica la Palatele Brâncoveneşti”, ediţa a III-a.

Ton Koopman şi Cleveland Orchestra

Ton Koopman

Cunoscutul specialist al muzicii baroce Ton Koopman începe o colaborare de trei ani cu Cleveland Orchestra. În această perioadă, Ton Koopman va dirija numeroase concerte şi va susţine cursuri anuale de măiestrie cu studenţii din „Case Western Reserve University” şi „Cleveland Institute of Music”.

Din programul stabilit pentru următorii ani bate la uşă Festivalul „Baroque and Beyond”, desfăşurat în perioada 28 aprilie-8 mai. Aici, Koopman conduce unele dintre rarele concerte în care Cleveland Orchestra abordează lucrări de C.P.E. Bach, „Simfonii” de Haydn, muzică de Händel şi J.S. Bach completează repertoriul din festival. Tematica va fi „trecerea de la perioada barocă la stilul clasic”, iar aceasta se va reflecta de asemenea în cursul de măiestrie ţinut cu ansamblul de studenţi „Case/CIM Baroque Orchestra”, în prezentarea lui Ton Koopman din cadrul concertului educativ „Musically Speaking” şi în discuţiile cu publicul din finalul „recitalului solo de claviaturi” al artistului. Amintim că Ton Koopman este un organist şi un clavecinist foarte apreciat.

Muzică la castel


Muzeul Naţional Peleş şi ExcesMusic vă invită la prima ediţie a stagiunii „Sunetul muzicii”, sâmbătă 16 aprilie, de la ora 17.00, în sala de muzică a Castelului Peleş. O primă întâlnire cu unul dintre cele mai valoroase ansambluri româneşti ai ultimilor 20 de ani, „Trio Aperto”. Pianista Dolores Chelariu, violonistul şi violistul Ladislau Csendes şi clarinetistul Dan Avramovici vor interpreta opusuri de mare atractivitate create de Wolfgang Amadeus Mozart, Max Bruch şi Darius Milhaud.

Bucureşti – New York – Rio de Janeiro

Pe 15 aprilie, ora 20.30, Restaurantul Sangria vă poartă într-o călătorie muzicală cu „Bucureşti, New York, Rio de Janeiro”, într-o ediţie specială din seria „Sangria Dinner Sessions”, o serie de evenimente închinate gastronomiei, spectacolului şi bunului-gust.

Organizatorii au pregătit un recital de excepţie din partea unui band extraordinar, ce îmbină vocea suavă a Irinei Sârbu, magia acordurilor de pian ale lui Puiu Pascu şi fineţea saxofonului lui Dan Ioniţă. O colecţie de melodii nemuritoare în Bucureştiul actual.

Cu o voce sensibilă şi delicată, tânăra solistă de jazz Irina Sârbu reuşeşte de fiecare dată să-şi impună timbrul personal în interpretarea proprie a unor cunoscute piese din vastul repertoriu pe care îl arbordează. Puiu Pascu, un excepţional pianist de muzică pop şi jazz, cu numeroase recitaluri pe scene naţionale şi internaţionale, alături de Dan Ioniţă, cu saxofonul său vrăjit, vă vor purta pe acordurile muzicii internaţionale, prezentând o colecţie din melodiile a trei naţiuni diferite.

Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.