Ambasadoarea croată a UE, ambasadorul SUA și o directoare a unui departament spaniol din Comisia Europeană conduc o Comisie Anticorupție care are sarcina de a-i îndepărta din sistem pe toți judecătorii corupți. Vor fi evaluați circa 800 de magistrați.
Cei trei diplomați au primit scrisori de amenințare. Această mișcare tectonică în justiție se întâmplă chiar înaintea alegerilor parlamentare programate în luna iunie. Opoziția o acuză pe ambasadoarea UE că are legături cu miliardarul american George Soros și Fundația pentru o Societate Deschisă. Se întâmplă în Albania, o țară membră NATO începând din 2009 și care a obținut statutul de stat candidat pentru aderarea la UE, la finalul anului 2016.
„MCV-ul“ albanez
Comisia de validare a magistraților a fost creată după o reformă constituțională care a presupus modificarea a peste 50 de articole din legea fundamentală. Negocierile dintre putere și opoziție pentru această reformă au fost mediate de ambasadorii UE și SUA. Ambasada SUA a anulat vizele americane eliberate pentru 70 de judecători considerați apropiați de partidul de opoziție. SUA nu comunică motivele acestor decizii, însă se speculează că este vorba de traficul de droguri. Această campanie împotriva corupției vine după încheierea unui deceniu în care puterea a fost deținută de fostul președinte și premier Sali Berisha și Partidul Democrat. În 2013, după 11 ani la primăria Tiranei, Edi Rama aducea Partidul Socialist la guvernare. Înrudit cu importanți nomenclaturiști albanezi, Edi Rama spune că vrea să ducă Albania în UE.
Eterna soluție a tehnocrației
Corupția din această țară NATO, aflată și în anticamera UE, este legată de droguri și traficul de arme. În Albania sunt zone extinse ce nu se află sub controlul autorităților.
Democrații din opoziție, care au patronat peste un deceniu caracatița corupției și a drogurilor, încearcă să arate cum guvernul îi protejează pe mai departe pe traficanți. Metoda de protest, aplicată încă de la alegerile din 2013, este boicotarea lucrărilor parlamentului și, în acest fel, a adoptării legilor anticorupție. Acum, Partidul Democrat protestează în centrul Tiranei și cere un lucru deja comun în acest colț de Europă – un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile din iunie.
Macedonia lui Soros și Macovei
Situația din Balcani are reverberații și la Washington. Până la urmă, ambasadorii americani în aceste state sunt extrem de implicați în viața politică internă (fostul ambasador al SUA în Kosovo era numit „Zeus“), la concurență cu agenții ruși, care, în octombrie 2016, au pus la cale o lovitură de stat în Muntenegru și asasinarea premierului Milo Djukanovici. La mijlocul acestei luni, senatorii republicani de la Washington au cerut Departamentului de Stat să investigheze modul în care banii contribuabililor finanțează acțiunile lui George Soros în Macedonia, prin intermediul agenției de stat USAID. Într-o scrisoare semnată de mai mulți senatori, se arată că Fundația pentru o Societate Deschisă din Macedonia sprijină și reforma justiției din Macedonia, care ar duce la instituirea unui control total al actualului guvern asupra magistraților.
Crizele din Albania și Macedonia sunt strâns legate. După proteste care au durat circa doi ani, alegerile din decembrie 2016 au transformat partidele albaneze din Macedonia în arbitri electorali. Socialistul Zoran Zaev a încheiat un pact cu aceste partide și îi cere președintelui mandatul de premier, numai că acesta refuză, în ciuda presiunilor vestice. Macedonia, un stat pe care doar disputa cu Grecia asupra denumirii îl ține în afara NATO și unde Monica Macovei și-a făcut mâna în ale anticorupției, pare de neguvernat. Liderii politici albanezi din Macedonia s-au întâlnit nu o dată cu premierul Rama, la Tirana, motiv pentru care se consideră că platforma lor este dictată de Albania. De aceea, presa muntenegreană și cea sârbă scriu că „Zoran Zaev este un trădător“. Presa rusă alimentează tensiunea: „NATO este dispusă să vadă sânge pe străzile Macedoniei pentru proiectul «Albania Mare»“, scria Sputnik la începutul acestei luni.
„Albania Mare“, în sprijinul extremiștilor
La acest cocktail exploziv din Balcanii de Vest se adaugă și orgoliul albanezilor kosovari. Președintele Hashim Thaci a anunțat recent că dorește să creeze o armată regulată de 5.000 de militari, prin transformarea Forțelor de Securitate Kosovare. Pentru aceasta, Thaci caută să ocolească votul obligatoriu și puțin probabil pe care ar trebui să-l dea două treimi din deputații sârbi de la Pristina. A fost suficient acest anunț pentru ca Thaci să aprindă scena politică de la Belgrad. De ce? Pentru că aici vor avea loc alegeri, pe 2 aprilie, iar proiectul armatei kosovare a accentuat retorica naționalistă și riscă să arunce în aer și negocierile Belgrad-Pristina, fără de care Serbia nu se poate apropia de UE. Ca și în cazul Macedoniei, politicienii kosovari au participat la mai multe întâlniri și ședințe comune de guvern în Albania, unde au discutat despre „Albania Mare“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.