La Maastricht, „TEFAF” (The European Fine Arts Fair), unul dintre cele mai importante târguri de artă şi antichităţi, sărbătoreşte cea de a 25-a aniversare, cu o expoziţie specială încărcată de capodopere. Unii dintre cei mai mari profesionişti în domeniul artelor fac ca Olanda să devină, între 16 şi 25 martie, unul dintre punctele forte ale lumii din domeniu, reunind totodată şi Belgia, Luxemburgul şi Germania. Este unul dintre târgurile cele mai mari la nivel planetar, un adevărat muzeu cu vânzare.
În acest târg excepţional, în care se întâlnesc obiecte de artă din toate epocile, este de admirat formidabila diversitate. Un curios pot-pouri permite traversarea lumii prin peisaje, culturi aflate la antipozi, de la antichitatea clasică la cea orientală, de la picturile clasice la mobilier modern.

Imagine de la TEFAF, Maastricht
Pentru a da numai câteva exemple, aici pot fi văzute picturi pe lemn de Lucas Cranach (1472-1553) şi de Pieter Brueghel cel Tânăr, care stau alături de un orologiu astronomic de factură germană şi un covor din lână din Anatolia centrală, din secolul al XVII-lea. Aceasta nu este decât una dintre nenumăratele secvenţe care confirmă TEFAF ca o ocazie unică de a admira capodopere din zone cât mai diverse. Anul acesta pot fi văzute desene ale maeştrilor, de la Leonardo la Guercino şi la Rembrandt.
Istoricul muzeu Vrijthof etalează obiecte, mobile, arme şi tablouri din secolele XIX şi XX, realizate în zona Maastrichtului. Complet renovat, muzeul va fi inaugurat la jumătatea anului acesta.

Oglindă vieneză cu ramă din lemn de lămâi, sculptat şi aurit, semnată Dagobert Peche
Dar TEFAF nu e legat numai de antichităţi, aici pot fi descoperite şi picturi din secolul al XIII-lea şi al XIX-lea, mobile şi arte aplicate din secolele XVI-XIX, piese făcând parte din antichitatea clasică, greceşti, romane şi egiptene, artă modernă şi contemporană, cărţi, bijuterii de lux, design. Printre obiectele expuse acum poate fi admirat un bronz de Giambologna, de la 1596, alături de un BMW Art Car, un automobil sport desenat în 1975 de sculptorul american Alexander Calder. Alte lucrări ce atrag publicul sunt un tablou aparţinând Şcolii Flamande, intitulat „Portretul unei familii la un festin”, şi creaţia mai modernă „Cei patru acrobaţi” a lui Fernand Léger. Această operă are o provenienţă excepţională. În urma succesiunii lui Léger, ea a intrat în colecţia „Stratis Elfthteriades (1897-1983), critic de artă şi editor francez, cunoscut sub numele de Teriade. Fondator al revistei „Verve”, el a colecţionat lucrări ale marilor artişti ai timpului său: Matisse, Braque, Picasso, Miro…

Cei patru acrobaţi ai lui Fernand Leger
Forţa Maastrichtului constă şi în faptul că oferă colecţionarilor piese de prim-plan, aşa cum este şi lucrarea elenistică în marmură, reprezentând un portret, intitulată „Penseur”. Clasică şi romantică, antică şi modernă, această superbă sculptură rezumă spiritul transversal şi originalitatea operelor de la TEFAF. Nu putem să nu amintim şi un cufăr de toaletă din epoca lui Ludovic al XIV-lea, marchetat Boulle, cu monturi din bronz aurit. O piesă absolut fantastică prin preţiozitatea sa şi rafinament, dar şi prin fineţea motivelor încrustate în sidef şi prin cizelurile din bronz. Uimeşte şi portretul lui Jacques-Louis David, un tablou de calitate muzeală, un portret expresiv şi viu, realizat de către unul dintre elevii pictorului belgian, François-Joseph Navez, care a semnat nenumărate portrete în stil neoclasic. Specializată în Jugendstil vienez, Galeria „Bel Etage” prezintă o piesă particulară a artistului orfevru Dagobert Peche (1887-1923), din fier bătut. În stil baroc, oglinda vieneză provine dintr-o colecţie privată germană şi se impune privirii prin rama sa reprezentând o sculptură modernă. De remarcat şi statuia lui BudhaDipamkara, din secolele III-IV.

Portretul lui Jacques-Louis David, de Francois Navez, datat 1917
La ediţia din acest an participă 260 de galerii, provenite din 16 ţări din întreaga lume. Să mai amintim că TEFAF pune la dispoziţie, la fiecare ediţie, 50.000 de euro pentru restaurarea operelor de artă.