Care sunt statele UE care pot îngropa acordul negociat de Merkel cu Turcia

Tot mai multe state UE critică propunerea de acord cu Turcia care a fost prezentată dupa summitul ce a avut loc săptămâna trecută. Nemulţumirile sunt multe, scrie Politico.eu. În primul rând, cancelarul Angela Merkel, artizana proiectului de acord, alături de premierul turc Ahmet Davutoglu, a prezentat acest plan pe ultima sută de metri a dezbaterilor. Apoi, Ankara a venit cu multe revendicări extrem de îndrăzneţe. Nu în ultimul rând, Turcia nu poate fi considerată un stat în care drepturile refugiaţilor să fie deplin respectate.

Proiectul de acord UE-Turcia prevede ca Ankara să preia imigranţii care au intrat ilegal în Grecia, însă pentru fiecare asemenea imigrant, UE trebuie să preia câte un imigrant sirian de pe teritoriul Turciei. Apoi, Turcia va primi un ajutor nu de 3 miliarde de euro, ci de 6 miliarde din partea ţărilor UE. Se adaugă la acestea liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci până în iunie 2016 şi accelerarea procesului de aderare la UE.

Politico.eu a indentificat şase state UE care se vor opune acestui acord.

Austria nu este de acord cu liberarea vizelor pentru aproape 80 de milioane de turci. Acest lucru ar putea duce la creşterea substanţială a comunităţii turce din Austria. Apoi, politicienii de la Viena nu văd cu ochi buni măsurile luate de guvernul turc pentru a închide gura presei şi pentru a reprima mişcările kurzilor. Nu în ultimul rând, în Austria se afirmă tot mai mult Partidul Libertăţii, un partid de extremă-dreapta al carui candidat la preşedinţie a cerut deja respingerea acordului. “Această ţară şi cultura ei nu se potrivesc comunităţii europene de valori”, a spus Norbert Hofer. Sondajele de opinie arată că Partidul Libertăţii depăşeşte partidele tradiţionale cu circa 10%. Este unul dintre motivele pentru care cancelarul austriac Werner Faymann a decis sa limiteze la 80 numărul imigranţilor care pot intra zilnic în ţară.

În Bulgaria, a apărut teama că acest proiect de acord se referă doar la obligaţia Turciei de a pune capăt fluxului migrator din Marea Egee. Nu exista nicio referire la Marea Neagră, iar la Sofia cresc îngrijorările că fluxul ar putea fi direcţionat către ţărmurile bulgaresti. Politico.eu nu menţionează că Bucureştiul ar fi îngrijorat de o asemenea evoluţie.

Nordul Ciprului a fost ocupat de Turcia în 1974, iar aici a apărut o Republică Turcă a Ciprului de Nord. Relaţiile bilaterale sunt încordate, Turcia nu recunoaşte Cuiprul, iar de la aderarea la UE, în 2004, aceste tensiuni au fost aduse la nivel european. Refuzul Turciei de a primi navele cipriote a dus la îngheţarea mai multor capitole de aderare la UE, în 2006. Când s-a pus problema redeschiderii capitolelor, Nicosia şi-a folosit dreptul de veto în Consiliul European. Nicosia mizează acum pe negocierile de pace de la ONU pentru a reunifica insula şi a obţine recunoaşterea Turciei, or în acest context acceptarea acordului UE-Turcia i-ar lipsi pe liderii ciprioţi de o pârghie importantă de presiune asupra Ankarei.

În Franţa, preşedintele Francois Hollande a declarat că “nu poate fi vorba de concesii pentru liberalizarea vizelor în ce priveşte drepturile omului”. A fost o reacţie la protestul Amnesty International, care consideră ca acordul UE-Turcia este unul “ruşinos”. Preşedintele Hollande a recţionat şi pentru că Franţa a fost, la rândul ei, criticată de ONG-urile pentru protecţia drepturilor omului pentru condiţiile în care stau imigranţii în “jungla” din Calais. Medecins Sans Frontieres a sugerat că aceasta poate fi chiar o meschină strategie a Parisului pentru a descuraja imigranţii ce vor să vină în Franţa. La aceasta se adaugă presiunea mare pusă pe partidele tradiţionale de Frontul National, formaţiunea de extremă dreapta care se bucură de cea mai mare popularitate. Aşa se face că şi premierul Manuel Valls a spus că ţara sa nu poate primi mai mult de 30.000 de refugiaţi prin sistemul cotelor.

În Spania, premierul în exerciţiu Mariano Rajoy a semnalat iniţial că sprijină acordul UE-Turcia. Însărcinat acum cu formarea noului guvern este socialistul Pedro Sanchez, iar imediat ce acesta a declarat că acordul cu Turcia este “ruşinos”, Rajoy şi-a schimbat poziţia. Luni, ministrul de Externe Jose Manuel Garcia-Margallo a spus că “Spania nu va accepta decât un acord care este coerent şi compatibil cu legislaţia internaţională”, aceata mai cu seamă că şi Spania a avut episoade în care nu a respectat dreptul imigranţilor de a cere azil, expulzându-i înapoi în Maroc. Sunt evenimente scoase la iveală în 2013 de presa iberică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.