
Portalul de turism Tourism Review a publicat o listă cu 10 recomandări privind castelele din Europa pe care ar trebuie să le vizităm neapărat. Singurul castel din România aflat în top este Castelul Corvinilor, din Hunedoara, scrie ivisit.ro.
Pe bazele unei fortificații de piatră, datată din sec. al XIV-lea, voievodul Transilvaniei Iancu de Hunedoara a demarat, în jurul anului 1440, lucrările de transformare a cetății într-un castel fortificat, cu funcțiuni militare. În prima etapă de construcție, castelul este prevăzut cu două curtine, flancate de turnuri circulare și rectangulare, căile de acces în incinta castelului se făceau pe niște poduri, susținute de piloni de piatră și cu ultimele tronsoane mobile.
După ce devine guvernator al Ungariei, Iancu de Hunedoara modifică planurile castelului, axându-se pe extinderea construcțiilor civile, în această perioadă fiind ridicate capela din latura de est a castelului și palatul propriu-zis, de pe latura de vest. Din perioada lui Iancu de Hunedoara se păstrează, nemodificate până în prezent, turnul și galeria Nje Boisia (nu te teme – n.r.), denumire dată, cel mai probabil, de prezența mercenarilor sârbi din garnizoana castelului.
O altă etapă importantă în construcția castelului se desfășoară după moartea lui Iancu de Hunedoara, când se efectuează lucrărie de amenajare în zona nordică a castelului, cunoscută sub denumirea de aripa Matia, compusă din logii. Următoarele modificări importante în înfățișarea Castelului Corvinilor au loc abia în sec. al XVII-lea, când princepele Gabriel Bethlen demarează, pe latura estică, peste fundații mai vechi, corpul de clădire denumit Palatul mare dinspre oraș. De asemenea, sub influența epocii, principele renunță la diferite elemente de arhitectură gotică din Sala Dietei și capelă, deschide un pasaj de legătură între aripa Bethlen și aripa Matia și construiește Turnul Alb și Terasa de artilerie. Nu în ultimul rând, tot din această perioadă datează și curtea exterioară, a husarilor, unde se aflau locuințele administratorului, ale funcționarilor și depozitele de hrană.
Fațada Palatului mare dinspre oraș, acoperișurile cu țiglă glazurată, crenelurile și turnul de supraveghere de la Terasa de artilerie au fost ultimele elemente adăugate, în sec. al XIX-lea, când au avut loc lucrări importante de restaurare ale castelului.
Datele istorice și povestirile transmise din bătrâni, mai mult sau mai puțin reale, își impletesc firele, așa cum era de așteptat, și în cazul Castelului Corvinilor. Cea mai cunoscută și povestită legendă legată de castel îi are drept protagoniști pe trei prizonieri turci, cărora Iancu de Hunedoara le-ar fi promis libertatea dacă sapă o fântână în curtea castelului. Turcii ar fi reușit, după 15 ani de săpături, să dea de apă, însă soția lui Iancu, căci acesta murise între timp, nu respectă promisiunea și ordonă uciderea lor.
Legenda spune că aceștia au cerut, drept ultimă dorință înainte de moarte, să scrie o inscripție pe cheile fântânii, “Apă ai, inimă nu”, drept dovadă peste timp a încălcării promisiunii date. În realitate, inscripția cu caractere arabe, datând de la mijlocul sec. al XIV-lea, poate fi văzută acum pe unul dintre contraforții capelei și se traduce astfel: “Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”.
Celelalte nouă castele incluse în topul Tourism Review sunt: Castelul Hohenwerfen, Austria, Castelul Bouzov, Cehia, Castelul Hohenzollern, Germania, Castelul Neuschwanstein, Germania, Castelul Eilean Donan, Scoția, Castelul Predjama, Slovenia, Castillo de la Mota, Spania, Castelul Carreg Cennen, Țara Galilor, Castelo De Guimaraes, Portugalia.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.