Cât a ținut unitatea UE – Ceartă la cuțite a Poloniei cu Franța și Ungaria

Guvernul Poloniei l-a convocat, vineri după-amiază, pe ambasadorul Franţei, pentru a-i cere explicaţii în contextul tensiunilor dintre preşedintele Emmanuel Macron şi premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

Ministerul de Externe de la Varşovia a anunţat vineri după-amiază că l-a convocat pe ambasadorul Franţei, după ce Emmanuel Macron l-a acuzat pe premierul Mateusz Morawiecki de „antisemitism de extremă-dreapta”. „În urma declaraţiilor conţinute în interviul pe care preşedintele Republicii franceze, Emmanuel Macron, l-a acordat cotidianului Le Parisien, ministrul polonez de Externe, Mateusz Morawiecki, a decis convocarea ambasadorului Franţei”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, citat de cotidianul Le Figaro.

Într-un interviu acordat joi cotidianului Le Parisien, Emmanuel Macron l-a acuzat pe premierul Poloniei de „ingerinţe în campania electorală din Franţa”, referindu-se la apropierea sa de candidata Marine Le Pen. De asemenea, Emmanuel Macron l-a acuzat pe Mateusz Morawiecki de „antisemitism de extremă-dreapta”.

Cum a început cearta

„Domnule preşedinte Macron, de câte ori aţi negociat cu Putin, ce aţi obţinut? Nu dezbatem, nu negociem cu criminalii, criminalii trebuie combătuţi”, a declarat luni premierul polonez, membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS) la putere la Varşovia. „Nimeni nu a negociat cu Hitler. Aţi negocia cu Hitler, cu Stalin, cu Pol Pot?”, a adăugat el, acuzând anumiţi lideri europeni de „tergiversare” şi „limbaj de lemn”.

Emmanuel Macron a calificat miercuri, la postul de televiziune TF1, drept „nefondate” şi „scandaloase” criticile premierului polonez, Mateusz Morawiecki, cu privire la convorbirile sale telefonice cu Vladimir Putin legate de războiul din Ucraina.

„Aceste remarci sunt atât nefondate, cât şi scandaloase, dar nu mă surprind”, deoarece Mateusz Morawiecki, care este „dintr-un partid de extremă-dreaptă”, „intervine în campania politică din Franţa” după ce „a primit-o de mai multe ori pe doamna (Marine) Le Pen”, candidata formaţiunii Rassemblement National pe care o „susţine”, a declarat preşedintele-candidat.

„Îmi asum complet că am vorbit constant, în numele Franţei, cu preşedintele Rusiei pentru a evita războiul şi a construi o nouă arhitectură a păcii în Europa în urmă cu câţiva ani”, a răspuns Emmanuel Macron care a discutat cu preşedintele rus în numeroase ocazii de la începutul invaziei Ucrainei de către armata rusă la 24 februarie.

„Am făcut-o de la începutul mandatului meu” şi „nu am fost niciodată naiv, spre deosebire de alţii, nu am fost niciodată complice, spre deosebire de alţii”, a adăugat el, în timp ce numeroşi responsabili ai majorităţii s-au referit la legăturile lui Marine Le Pen cu liderul de la Kremlin.

„Întotdeauna am acţionat pentru a vorbi cu Rusia” şi „am discutat constant pentru a obţine o încetare a focului, un armistiţiu umanitar, aşa cum face şi cancelarul (Olaf) Scholz din Germania sau alţi şefi de stat şi de guvern din Europa. Cred că este de datoria mea, este fără complezenţă şi fără naivitate”, a continuat el, insistând, de asemenea, asupra sancţiunilor luate împotriva Moscovei.

Tensiuni și cu Ungaria

Liderul partidului polonez de guvernământ, Jaroslaw Kaczynski, a criticat vineri poziţia premierului ungar Viktor Orban faţă de războiul din Ucraina şi a estimat că din acest motiv Polonia ”va trebui să-şi reconsidere relaţiile cu Ungaria”, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Kaczynski, fondator şi lider al partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), a declarat la postul polonez Radio Plus că evaluarea sa asupra poziţiei lui Viktor Orban ”este categoric negativă”.

Considerat până în prezent un aliat politic şi un prieten personal al premierului ungar, Kaczynski s-a referit la decizia Budapestei de a accepta cererea Rusiei privind plata gazului natural în ruble, decizie pe care a calificat-o drept ”ceva foarte trist”, adăugând că, ”dacă Orban nu se schimbă, nu vom putea coopera cum am făcut-o până acum”.

Mai mult, Kaczynski a afirmat că ”atunci când prim-ministrul Orban spune că nu poate vedea clar ce s-a întâmplat la Bucea, trebuie să i se recomande să meargă la un oftalmolog”. Premierul ungar a declarat miercuri despre sutele de civili ucişi în oraşul ucrainean Bucea că ”orice informaţie asupra acestei teme trebuie verificată în mod independent, pentru că trăim într-o epocă de manipulare informaţională masivă”.

Pe de altă parte, Kaczynski a susţinut din nou cererea Poloniei pentru trimiterea unei forţe internaţionale de pace în Ucraina alcătuită din ”forţe armate” şi că, deşi ar dori să vadă ”NATO spunând: intrăm în Ucraina”, a admis că decizia revine Alianţei şi Statelor Unite, care până în prezent au respins această solicitare pentru a nu risca o confruntare directă cu Rusia.

În final, liderul polonez a ţinut să menţioneze că ”dacă cineva crede că ar trebui să fim foarte precauţi cu Rusia, acela nu cunoaşte raţiunile statului polonez”.

Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria au fost unite în ultimii ani în faţa criticilor Bruxellesului că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. Din aceste motive, Comisia Europeană nu le-a aprobat încă PNRR-urile.