România se îndreaptă spre unul dintre cele mai dure exerciții bugetare din ultimele decenii. Într-un efort de redresare fiscală urgentă, autoritățile pregătesc o serie de măsuri care vor schimba semnificativ viața economică și socială a populației începând cu anul 2025, dar mai ales din 2026. Analiza proiecțiilor Ministerului Finanțelor arată o creștere abruptă atât a veniturilor suplimentare, cât și a economiilor bugetare, cu un impact cumulat estimat la peste 111 miliarde de lei în 2026 – de peste trei ori mai mult decât în anul anterior.
Un efort fiscal fără precedent: creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli
În 2025, autoritățile se așteaptă la venituri suplimentare de aproximativ 10 miliarde de lei, în timp ce în 2026 acest nivel va urca la aproape 35 de miliarde. Creșterea este de peste 3,3 ori, indicând că multe dintre măsurile fiscale preconizate vor fi aplicate gradual și își vor produce efectele în totalitate abia începând cu 2026.
Cea mai mare parte a acestor venituri suplimentare va proveni din majorarea TVA-ului. Cota standard va crește de la 19% la 21%, generând venituri suplimentare de aproximativ 8 miliarde de lei. De asemenea, TVA-ul aplicat alimentelor și medicamentelor va fi ajustat, cu un aport estimat de 1,8 miliarde de lei în plus la bugetul de stat. Accizele, care vizează în special carburanții, alcoolul și produsele din tutun, vor contribui cu alte 3,4 miliarde de lei, în timp ce introducerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile mari va aduce un aport suplimentar de aceeași valoare – 3,4 miliard, se arată într-o analiză făcută de Adela Cristea, Managing Partner la Ascent Group.
Pe ansamblu, în 2026, taxele indirecte – în special TVA și accizele – vor reprezenta cea mai importantă sursă de venit suplimentar pentru stat, contribuind cu aproximativ două treimi din suma totală estimată. Impozitele sectoriale, cum ar fi cele aplicate băncilor sau industriei jocurilor de noroc, vor adăuga în jur de 3,3 miliarde de lei, iar impozitarea pensiilor mari, prin aplicarea CASS, va furniza 4,7 miliarde. Concluzia evidentă: cea mai mare parte a poverii fiscale va fi dusă de populație, nu de companii.
Economii bugetare record în 2026: înghețări salariale și reforme structurale
Pe partea de cheltuieli, economiile bugetare anticipate urmează un model similar de accelerare: de la 23,3 miliarde de lei în 2025, la peste 76 de miliarde în 2026. Aceasta înseamnă o creștere de peste trei ori, indicând faptul că impactul real al reformelor structurale se va resimți abia începând cu 2026.
Printre măsurile de economisire cu cel mai mare efect se numără înghețarea salariilor și prestațiilor sociale – o decizie care, conform estimărilor oficiale, va economisi 17,8 miliarde de lei. Alte 9,7 miliarde vor proveni din introducerea de noi impozite, inclusiv pe dividende, proprietăți și surse de poluare. Reforma administrației centrale – inclusiv reducerea numărului de posturi, digitalizarea și descentralizarea unor funcții – ar putea aduce economii de 2,5 miliarde de lei, deși aceste cifre sunt considerate optimiste în condițiile unei capacități administrative limitate.
Dacă însumăm veniturile suplimentare și economiile bugetare, rezultă că în 2025 Guvernul mizează pe un impact bugetar de circa 34 miliarde de lei. În schimb, în 2026, cifra urcă spectaculos la 111 miliarde de lei. Este un salt dramatic care va marca probabil cel mai dur efort de ajustare fiscală realizat de România post-aderare la Uniunea Europeană.
Un context economic fragil: de la „negativ” la „junk”?
Această ofensivă bugetară nu vine într-un vid. România se confruntă deja cu un deficit bugetar considerat excesiv de către Comisia Europeană – estimat la 153 de miliarde de lei în 2024, echivalentul a 9,28% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Altfel spus, pentru fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, statul a cheltuit în medie 132 de lei, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.
Evaluările agențiilor de rating internaționale reflectă această stare de dezechilibru: în prezent, România este plasată în categoria „negativ” de către agenții precum Moody’s, Standard & Poor’s sau Fitch. O retrogradare suplimentară – la nivelul de „junk” (sau „non-investment grade”) – ar avea efecte catastrofale: creșterea semnificativă a costurilor de împrumut, reducerea accesului la fonduri internaționale și o posibilă retragere a marilor investitori instituționali. Fondurile de pensii sau cele suverane, de exemplu, nu au voie să investească în titluri de stat clasificate drept „junk”.
De asemenea, deprecierea leului ar putea fi bruscă și severă. În cazul unei crize de încredere, investitorii internaționali ar putea retrage capitaluri, ceea ce ar duce la scăderea valorii monedei naționale. Într-un scenariu extrem, cursul de schimb ar putea urca rapid de la pragul actual de 5 lei pentru un euro, spre 6 sau chiar 7 lei – cu efecte devastatoare asupra prețurilor, dobânzilor și inflației.
În paralel, o retrogradare la nivelul „junk” ar putea duce la blocarea fondurilor europene nerambursabile și ar slăbi capacitatea Guvernului de a finanța investiții esențiale. Încrederea în economie s-ar prăbuși, generând un efect în lanț: scăderea consumului, creșterea șomajului, prăbușirea investițiilor private și o posibilă criză de lichiditate în sectorul public.
Lecția Greciei: recesiune brutală, deceniu pierdut
Un exemplu recent și dureros din Uniunea Europeană îl oferă Grecia, care a fost retrogradată la „junk” în 2010, în plină criză a datoriilor suverane. În urma măsurilor de austeritate impuse atunci – multe dintre ele sub presiunea creditorilor internaționali – economia Greciei a intrat într-o recesiune profundă. Veniturile populației nu și-au revenit nici până astăzi, la mai bine de 15 ani distanță. Nivelul de trai a fost afectat profund, iar încrederea în clasa politică a fost zdruncinată pe termen lung.
România riscă un scenariu similar dacă nu reușește să convingă partenerii internaționali că este capabilă să își redreseze finanțele publice. De aici și graba cu care Guvernul – condus în acest proces de Ilie Bolojan, responsabil de elaborarea pachetelor de reformă – a anunțat lansarea a trei pachete majore de măsuri în vara anului 2025.
Strategia Guvernului: întâi veniturile, apoi reformele
În mod ideal, orice reformă fiscal-bugetară ar trebui să urmeze principiul echității și sustenabilității: mai întâi eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei, apoi ajustarea veniturilor. În realitate, criza de timp impune o inversare a acestei logici. Guvernul are la dispoziție mai puțin de o lună pentru a convinge agențiile de rating și Comisia Europeană că are un plan solid, credibil și implementabil.
Astfel, pachetul de măsuri prezentat în primă fază vizează exact ceea ce aduce venituri rapide: creșteri de TVA, accize, impozite. Este o soluție de urgență, menită să „cumpere timp” și să evite retrogradarea la „junk”. Abia ulterior vor urma pachetele care vizează reforma administrației publice, restructurarea companiilor de stat sau combaterea evaziunii fiscale – măsuri care au nevoie de timp și capital politic pentru a deveni funcționale.
Un preț social uriaș: populația, în prima linie a austerității
În tot acest context, este esențial de subliniat că presiunea fiscală va fi resimțită în principal de cetățeni. Majorarea TVA-ului și accizelor afectează direct prețurile bunurilor de consum – de la alimente și medicamente, până la combustibili și servicii de bază. Aplicarea CASS la pensii mari și înghețarea salariilor și prestațiilor sociale vor reduce și mai mult puterea de cumpărare a unor categorii deja vulnerabile.
Pe fundalul unui an electoral (2024-2025), cu patru runde majore de alegeri, implementarea acestor măsuri riscă să genereze un val de nemulțumiri sociale, proteste și blocaje politice. În acest sens, succesul reformei fiscale va depinde nu doar de voința Guvernului, ci și de capacitatea sa de a explica, convinge și compensa efectele negative asupra celor mai afectați.
Întrebarea-cheie: de ce trebuie să suferim iar, tot noi?
Este, probabil, întrebarea care va domina spațiul public în următoarele luni. Răspunsul nu este unul simplu sau liniștitor, dar este necesar: pentru că alternativa – colapsul fiscal și retrogradarea la „junk” – ar fi infinit mai dureroasă. În lipsa acestor măsuri, România riscă să intre într-o spirală a neîncrederii, cu efecte devastatoare asupra economiei, societății și poziției sale în Uniunea Europeană.
Dacă nu ne salvăm acum – cu prețul unor sacrificii dureroase – riscăm să ne pierdem nu doar stabilitatea fiscală, ci și direcția ca stat modern, european și funcțional. Iar lecțiile trecutului, de la Grecia la Argentina, ne arată cât de greu se reconstruiește încrederea după ce ai pierdut-o.
Pe mine nu vă bazați la TVA. Astăzi am mâncat doar din grădină: cartofi, roșii, ceapă și supă de legume. Deseară pește pescuit de mine și ouă de bibilică. De haine nu prea am nevoie, de treizeci de ani am aceeași greutate. Orașul e mic, fac un plin pe lună, mă deplasez mai mult cu bicicleta.
in aceste conditii se poate vizualiza diferenta (de fapt discriminarea!) intre IMPUSI si supusi…nu prea vad ca aceste bolovanisme (samavolnice pentru supusi!) ii mai pot salva chiar si pe impusi (bogatia acumulata pe napasta altora se risipeste usor sub blesteme)…fara suport empatic (si material!) nici o masura administrativa nu-si poate atinge scopul
@ Cosmin Pam(?!) Matei: Poporul s-a saturat de 35 de ani de sacrificii dureroase! Toate aceste sacrificii care acum , culmea , sunt facute si pentru a sustine economiile altor 2 tari: ucraina si Moldova( care apropo, este doar Basarabia, bucata de pamant romanesc rupta din tara mama, Romania!) Nu , aceste sacrificii trebuie facute, de cei care conduc aceasta tara(spre prapastie, dar oricum ”condusa”)! Oricine sustine altceva, este un dusman declarat al Tarii si poporului roman!
Incearca si satrapul din oradia sa jefuiasca si vine cu harfe si vrajeli gen „solidaritate”curba de sacrificiu”etc.Ori e prost si jigodie Ori se preface.
Întrebarea-cheie: de ce trebuie să suferim iar, tot noi?
Suferim tot noi poporul pt. ca asa am fost dresati de stapanii nostrii ,sa fim ascultatori si sa platim intotdeauna greselile facute de ei.Ei gresesc si noi platim .
Omizerie totala,sa consideri pensii mari de 3si 4 mii. Care este problema daca sant castigate prin contributivitate? Rusinea mare este ca saracii pensionari sant executati imediat(incepand cu 1 august) in timp ce „saracii” cu pensii speciale luate fara contributie si salarii de sute de milioane atribuite prin abuz de putere nu se atinge nimani de ele lasand un respiri pana la 1 ianuarie 2026 sperand sa nu se intervina.
Domnule Bolojan sant atatea furaciuni si fraude care ar fi putut sa rezolve problema fara a umbla la pensiile oamenilor castigate prin cotizare 30 40 de ani.In loc sa se dea o dobanda pentru folosirea baniloe se impoziteaza dublu.
Deci am ajuns sa ne comparam cu Grecia si cu Argentina. E ca si cum ai avea o vila in Pipera si brusc realizezi ca e pusa in aceeasi categorie cu o garsoniera confort III in Ferentari si cu una confort II din Baicului. Si ca are practic acelasi pret ca si ele.
Pai stati dom’le putin: nu era vorba ca e prosperitate, ca raii de rusi vor sa ne-o ia, si ca trebuie sa dam bani sa aparam aceasta prosperitate? De ce ne-ati pus sa aruncam banii pe rachete si avioane, daca bugetul era devalizat?
Dar chiar nu raspune nimeni pentru aceasta stare de fapt? Niciun vinovat? Cei care au semnat imprumuturile, de exemplu. Cu nume si prenume, cum se face la tribunal cand e pus cineva sub acuzare.
Inteleg ca suntem saraci, dar o cheta pentru niscaiva sapun si funie putem face. Niciun plan nu e credibil daca nu s-au stabilit cauzele dezastrului de acum si mai ales vinovatii.
Măi Redacția Cotidianul, corectați titlul, măi dragă!
GUVERNATORI! Nu guvernanţi!
un singur lucru este clar în acest moment: oameni cu salarii de 3000 4000 net trebuie să salveze economia și pe oamenii cu 20000,30000,50000 net..salariu.
Pleava din diaspora va trimit bezele!🍥🍥🍥😆😆😆
Sleahta psdpnludmrusr a cunoscut jaful la Buget practicat chiar de adunatura, si paguba de milioane Euro la anularea alegeri 2 2024, acesta este motivul pt care Georgescu si Simion au fost scosi abuziv si ilegal din joc, astia ar fi impozitat la sange afacerile multinationalelor si nu ar fi aplicat Curba de Sacrificiu pe popor. Sigur ca, CCR istii si sefii institutiilor „progresiste” nu vor fi taiati si nici desfiintati. Despre milioanele Euro sterpelite de Vlad Voiculescu cu covidu – vaccinuri zac si aum in depozite, mai vorbeste Bolojan&Co ?
Domnule Prim ministru Bolojan ,”arde” populimea la maxim! Este de unde !
De la mine, mă voi asigura că nu vor lua mai nimic în plus.
Pai asta au vrut, ales si votat majoritatea romanilor.
Sa le fie de bine. Probabil consternarea va fi cand vor vedea ca masurile astea ii vor afecta si pe ei, daca nu chiar mai mult ca pe ailalti.
Astept cu nerabdare impozitul progresiv. Sa-i vedem pe trotinetisti, pe sorosistiii-macronisti de Bruxelles.
Saracia proeuropeana …
Vise , multe vise…Singura sursa sigura pentru guvern este CASS de la pensii , in rest toate sunt dependente de multi factori. De ce mai vrem sa ne împrumutăm ? Nici o banca din lume nu-i oferă credit unuia care rostogolește împrumuturile , așa cum face România . Să ne întindem ,macar acum , atâta cât ne este plapuma . Trebuie sa stopam , in primul rand , cheltuielile și nu sa omoram poporul cu noi biruri.La un moment dat greutatea prea mare a taxelor o să-l trântească la pământ .Asta se dorește ?
La „intrebarea-cheie”:de ce trebuie să suferim iar, tot noi?:DE FRAIERI! CAZUTI IN FREZA!