Potrivit articolului 152 din Legea nr. 53/2003, numărul lor și situațiile pentru care se acordă nu sunt fixate standard, ci depind de lege, de contractul colectiv de muncă sau de regulamentul intern al fiecărui angajator. De aici apar diferențele: bugetarii au reguli clare, stabilite prin act normativ, în timp ce în privat totul se rezolvă prin contract colectiv sau regulament intern, potrivit stirileprotv.ro.
Ce prevede legea
Articolul 152 din Codul muncii introduce dreptul la zile libere plătite pentru ceea ce legea numește „evenimente familiale deosebite”, zile care rămân separate de concediul de odihnă. Câte zile se acordă și pentru ce situații anume rămâne însă la latitudinea legii speciale, a contractului colectiv aplicabil sau a regulamentului intern, Codul muncii nemenționând un număr fix valabil pentru toată lumea.
Regulile pentru bugetari
Pentru angajații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare există totuși un reper concret, dat de HG nr. 250/1992. Articolul 24 stabilește 5 zile pentru propria căsătorie, 3 zile atunci când se naște sau se căsătorește un copil al angajatului și 3 zile în cazul decesului soțului sau al unei rude de gradul I sau al II-lea.
La privat
Angajații din mediul privat nu pot invoca HG nr. 250/1992, întrucât vizează strict sectorul bugetar. Pentru ei, singurul reper rămâne ce scrie în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă, dacă un asemenea document există la angajator.
Botezul copilului, o situație neacoperită de lege
Spre deosebire de nașterea sau căsătoria unui copil, botezul nu este menționat articolul 24 din HG nr. 250/1992. Practic, niciun angajat din România nu are, prin lege, un număr garantat de zile libere plătite pentru botezul copilului. Un asemenea drept poate exista doar dacă regulamentul intern sau contractul colectiv al angajatorului îl prevede explicit, cu condițiile stabilite acolo, altfel botezul rămâne fără zile libere plătite garantate.
Mutarea și schimbarea domiciliului
Codul muncii nu tratează nici mutarea ca eveniment pentru care toți salariații primesc automat zile libere. Există însă contracte colective și regulamente interne care acoperă și acest caz.
Un contract colectiv publicat în Portalul Legislativ, de exemplu, acordă 5 zile pentru schimbarea locului de muncă însoțită de schimbarea domiciliului sau a reședinței și 3 zile doar pentru schimbarea domiciliului.
Reguli asemănătoare, dar cu cifre care pot varia, apar și în alte regulamente interne, cum e cazul unei instituții publice care oferă 5 zile pentru schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași instituții, cu mutarea domiciliului, respectiv 3 zile pentru simpla schimbare a domiciliului, pe bază de dovadă.
Ce acte se depun
Obținerea zilelor libere presupune, în toate cazurile, o cerere depusă la angajator. Pentru cei vizați de HG nr. 250/1992, hotărârea prevede că zilele se aprobă de conducerea unității, la cererea angajatului. La privat, procedura ține strict de fiecare companie, motiv pentru care angajatul trebuie să consulte regulamentul intern sau să ceară detalii direct de la departamentul de resurse umane.
În funcție de situație, pot fi solicitate acte doveditoare, precum certificatul de căsătorie, cel de naștere sau cel de deces, iar pentru mutare, documentele cerute depind de regulile fiecărui angajator.
Important de reținut este că aceste zile nu trebuie confundate cu sărbătorile legale, reglementate separat, prin articolul 139 din Codul muncii. Cel mai sigur pas pentru orice angajat rămâne verificarea, înainte de a-și planifica o nuntă, un botez sau o mutare, a documentelor care i se cer la locul de muncă.