Noul premier al Armeniei, Serj Sargsyan, a demisionat luni, la doar şase zile de când a fost ales de parlament în funcţia de şef al guvernului, relatează site-ul agenţiei Tass.
„Mă adresez celor care vor să îmi dau demisia. Nikol Pashinyan avea dreptate, eu am greşit. Sunt mai multe modalităţi de a ieşi din astea, dar niciuna nu îmi este favorabilă. Mă retrag din funcţia de premier al Armeniei. Îmi doresc pace, armonie şi toleranţă“, a declarat Sargsyan. Relatând despre evenimentele din Armenia, agenția rusă Sputnik arată că săptămâna trecută opoziția anunțase începutul unei „revoluții colorate“.
Protestele faţă de Sargsyan au ajuns într-un punct periculos în cursul zilei de luni, când sute de militari neînarmați s-au alăturat manifestanților, fapt declarat ilegal de armata Armeniei, care a anunțat că militarii în cauză vor fi aspru pedepsiți. Agențiile internaționale de presă relatează că Armenia se îndreaptă spre cea mai gravă criză politică din ultimul deceniu.
Inginerie constituțională
Serj Sargsyan i-a predat funcția de președinte lui Armen Sarkissian pe 9 aprilie, pentru ca pe 11 aprilie să fie nominalizat de către partidul său, cel mai puternic din parlament, pentru funcția de premier. Începând de atunci, protestele s-au ținut lanț. Mișcările de stradă au fost organizate de partidele Contractul Social, Blocul Yelk, mișcarea „Respinge-l pe Serj“, iar liderul lor a fost deputatul Nikol Pashinyan. Acesta din urmă a fost arestat duminică, împreună cu alți doi lideri ai opoziției și două sute de protestatari, ceea ce a intensificat protestele și a adus la o reacție negativă a UE. Luni, pe fondul alăturării militarilor la manifestații, guvernul a decis eliberarea lui Pashinyan.
Protestatarii îl acuză pe premierul Serj Sargsyan că urmărește acapararea puterii. Înainte să devină premier, Sargsyan a fost președinte timp de zece ani. Referendumul constituțional din 2015 a aprobat, cu 66,2% din voturi, o lege fundamentală redactată de aleșii Partidului Republican, care transformă Armenia dintr-o republică prezidențială într-o republică parlamentară, astfel încât pe atunci președintele Sargsyan să poată menține controlul puterii și după încheierea celui de-al doilea și ultim mandat. Noul președinte, Armen Sarkissian, are acum un rol ceremonial, exercitat într-un singur mandat de șapte ani. La momentul referendumului din 2015, un an marcat de mai multe revolte de stradă, au izbucnit proteste la Erevan.
Reflex prompt în Azerbaidjan
Nimic din protestele și potențiala criză politică din Armenia nu poate fi înțeles în afara contextului conflictului din enclava armeană Nagorno-Karabah, a influenței Rusiei aliate și a Azerbaidjanului inamic. Rusia este atât vânzător de echipamente militare pentru cele două armate, cât și mediator pentru reglementarea conflictului, în cadrul așa-zisului Grup de la Minsk, un format din care mai fac parte Franța și SUA și care nu a dus la niciun rezultat de la crearea sa, în 1992. Din punct de vedere economic și militar, diferențele între cele două state sunt uriașe – bugetul armatei azere reprezintă circa un sfert din întregul PIB al Armeniei, care, izolată de Turcia și Azerbaidjan și lipsită de resurse, nu poate miza decât pe sprijinul Rusiei și buna vecinătate cu Georgia. Încercarea evidentă a președintelui Sargsyan, un adversar ferm al regimului azer al președintelui Ilham Aliyev, de a păstra și concentra puterea în mâinile sale a avut drept reacție decizia președintelui azer de a organiza alegeri anticipate, pe 11 aprilie, când a câștigat un al patrulea mandat, cu 86% din voturi, scrutin cu șapte contracandidați figuranți și criticat de observatorii internaționali.
Dublul rol al Rusiei
Noul președinte, Armen Sarkissian, a fost ambasador la Londra și este un profesor recunoscut de mari universități occidentale, ceea ce poate duce cu gândul la o încercare a regimului de la Erevan de a menține punțile către Occident și UE, așa cum rivalii din Azerbaidjan reușesc să o facă prin comerțul cu petrol și gaze naturale, cu care alimentează Coridorul Sudic al Gazelor către Europa, din care a făcut parte și defunctul proiect Nabucco și de care mai amintește doar bustul de la București al președintelui azer Haidar Aliyev. Însă permanentizarea regimului lui Serj Sargsyan, liderul care în 2013 a ales Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) dominată de Rusia în locul UE (așa cum a făcut și fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, înainte de izbucnirea revoltei ce l-a înlăturat de la putere), arată că apropierea de Rusia va fi în continuare vectorul principal al politicii externe armene.
Armenia a încercat ulterior o apropiere de UE din postura de membră a UEE și speră la începerea negocierilor pentru liberalizarea vizelor în 2018, însă țara, membră a Organizației Tratatului Securității Colective (dominată de Rusia) și găzduind baze militare ruse ce pot asigura proiectarea forței Moscovei în Orientul Mijlociu, rămâne dependentă de strategia Kremlinului.
Complicații pentru Kremlin
Transformarea Armeniei în republică parlamentară pentru menținerea regimului Sargsyan, protestele ce au loc acum la Erevan, dar și alegerile prezidențiale anticipate convocate brusc de Ilham Aliyev în Azerbaidjan sunt fațete ale procesului de consolidare a frontului intern din cele două țări ce se luptă pentru Nagorno-Karabah, un conflict înghețat ce poate oricând să se „încălzească“, așa cum s-a întâmplat în luna aprilie 2016 (peste 90 de militari morți în fiecare dintre cele două tabere). Spre deosebire de regimul autoritar de la Baku, democrația firavă de la Erevan a dus la izbucnirea protestelor faţă de un regim ce dorește să se perenizeze. Dacă manifestațiile din Armenia, în special participarea militarilor, sunt o veste bună la Baku, pentru Rusia, slăbirea regimului de la Erevan nu face decât să complice în plus ecuația implicării militare în Orientul Mijlociu.
Singura soluție, varujan vosganian președintele absurdistanului! Du-te VARU, că nu mai avem nevoie de tine!
Inteleg , mercenar , mercenar , dar asa dobitoc nu accept . Astea nu fac si ei o selectie , angajaza in mercenarieat numa papagali analfabeti functional !? Pai strica orzul pe giste ?!