Adesea soarta cea ironică te face să aperi oameni care poate nu merită apărați, întrucât prin apărarea lor se apără un principiu. După ani de încălcare a Constituției de către cei care primii trebuiau să o apere, după ce aproape că ne-am obișnuit să trăim o lovitură de stat continuată, după ce violul constituțional s-a banalizat, puțini se așteptau ca tocmai doamna Diana Șoșoacă, altminteri o persoană cu gesturi și afirmații care sfidează valorile fundamentale înscrise în Constituția României, fără să fie, totuși, un pericol atât de mare pentru ordinea constituțională actuală precum au fost Klaus Werner Iohannis sau Traian Băsescu, să genereze un tsunami popular în apărarea legii fundamentale a națiunii române.
Chiar dacă scandalul stârnit de interdicția participării respectivei doamne la alegerile prezidențiale din anul 2024 – și poate că amorsarea lui este o diversiune menită a ne abate atenția de la faptul că România alunecă pas cu pas în războiul cu Rusia sau a manipula fluxul voturilor la scrutinul parlamentar și prezidențial care se aproprie în favoarea unor interese oligarhice a(nti)naționale sau a crea false victime care urmează a deveni falși eroi și falși eroi care urmează a deveni victime – împarte societatea în „șoșociști” și „anti-șoșociști”, cu toții vorbesc în numele defunctei ori, în cel mai bun caz, muribundei noastre Constituții.
Cei care reușesc să facă abstracție de zgomotul mediatic și să treacă dincolo de discursul ipocrit al partidelor politice ori de filosofările unor „specialiști” de ocazie, observă că de fapt nu avem de a face cu un „caz Șoșoacă”, ci cu un „caz CCR” care nu este decât unul dintre componentele unui caz mai cuprinzător și anume asasinarea Constituției născute din idealurile anilor 1989-1991.
Pornind de aici și fără a efectua o analiză aprofundată a acestor cazuri, mă rezum la câteva precizări și observații legate de Decizia CCR prin care s-a interzis participarea doamnei Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale din anul 2024
CÂTEVA PRECIZĂRI DE PRINCIPIU FĂRĂ LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU DECIZIA CCR ȘI ÎNAINTE DE A O FI CITIT
- Curtea Constituțională a României, ca garant al ordinii constituționale, cu respectarea procedurilor stabilite prin lege, poate limita accesul la putere al persoanelor care manifestă concepții și atitudini denotând lipsă de atașament față de Constituție. O asemenea competență nu este potrivnică democrației sau principiului guvernării legii (statul de drept).
- Atașamentul față de Constituție, chiar dacă este un standard juridic nedeterminat (adică determinabil numai prin raportare la fiecare caz concret, iar nu definit la modul general și abstract), trebuie totuși descris ca premisă majoră (deci, în termeni generali și abstracți) înainte de a se trage o concluzie prin raportare la situația de fapt (premisa minoră).
- Nu orice încălcare a Constituției poate fi calificată ca lipsă de atașament față de legea fundamentală, iar sancțiunea lipsei atașamentului trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei. Poate fi calificată ca o lipsă de atașament gravă, care poate pune în pericol ordinea constituțională dacă cel care o manifestă dobândește dreptul de a exercita o autoritate publică de un anumit nivel, angajamentul public cert, clar și net, cu valoare de ideologie și program politic, de a nega, în indiferent ce fel, valorile referitor la care revizuirea Constituției este interzisă.
- Trebuie deosebit între actele neconstituționale și cele anti constituționale, cele din urmă calificând întotdeauna lipsa atașamentului față de legea fundamentală.
- După ce atașamentul față de Constituție este precizat în mod clar, cu referire la un context precis, este obligatoriu ca proba lipsei de atașament să fie atât de solidă încât să poată crea la nivelul conștiinței publice o convingere mai presus de orice dubiu rezonabil. În acest sens, simple gesturi sau declarații făcute la furie, în glumă sau fără indicii temeinice că sunt expresia unei hotărâri cu caracter angajatoriu, nu pot fi taxate ca lipsă de atașament față de Constituție, chiar dacă nu sunt lăudabile.
- Accesul la funcții publice de nivel înalt al unor persoane care nu sunt atașate ordinii constituționale reprezintă un pericol grav care nu poate fi acceptat. Interzicerea dreptului unei persoane de a candida constituie, însă, interzicerea dreptului multor persoane de a alege și, de aceea, ea trebuie decisă numai în cazuri excepționale, când pericolul este substanțial și substantivat.
CÂTEVA REACȚII CARE NU PRIVESC PERSOANA, CI PRINCIPIILE, DUPĂ LECTURA DECIZIEI CCR
Indiferent ce atribuții conferă instanței de contencios constituțional legile infraconstituționale, acestea trebuie înțelese și exercitate în așa fel încât să fie compatibile cu natura și rolul instituției respective.
- O instituție care nu aparține sistemului judiciar – CCR – nu poate exercita atribuții specifice instanțelor judecătorești, mai ales în condițiile în care persoanele direct afectate de deciziile sale nu au garanții privind dreptul lor la apărare.
- „A veghea” (termenul constituțional folosit cu privire la alegerile prezidențiale) nu înseamnă „a soluționa”, iar dacă o lege infraconstituțională cere CCR să „soluționeze contestații” aceasta nu se poate realiza, pentru a rămâne în cadrul conceptului de „veghe”, decât prin lămurirea aspectelor care țin de constituționalitatea controversei, respectiv de compatibilitatea unei candidaturi cu cadrul constituțional în care acțiunea electorală se plasează.
- Astfel, CCR, potrivit rațiunii care i-a guvernat nașterea, nu poate fi o curte de apel a BEC, așa cum s-a comportat, dând o interpretare neconstituțională unei legi prost croite, ci doar un for care îi indică BEC cum să rămână în limitele legii fundamentale, urmând ca decizia celui din urmă să fie apoi supusă controlului judecătoresc.
- „Președintele Republicii” este o instituție, mai presus de a fi o persoană fizică, și de aceea „candidatul prezidențiabil” este tot o instituție. CCR nu era o instanță care să judece comportamentul unei persoane fizice, așa cum a făcut-o, ci, fie și pornind de la un caz concret, să stabilească trăsăturile instituției candidatului, de formă și de fond, pentru ca aceasta să fie conformă cu ansamblul dispozițiilor Constituției, privită în litera și în spiritul ei. Judecarea comportamentului cetățenei Diana Șoșoacă era de competența autorității judecătorești.
- Cu privire la argumentele de fond ale Deciziei CCR se poate spune că, cele mai multe dintre ele, în loc să apere drepturile fundamentale stabilite prin Constituție de un posibil candidat la alegerile prezidențiale care, prin programul său asumat public și confirmat prin acțiuni concrete substanțiale, le punea în pericol, a încălcat drepturile fundamentale ale unei persoane care dorea să își exercite aptitudinea de a fi aleasă ca Președinte al Republicii și astfel a pus în pericol nu doar drepturile alegătorilor, ci și, în general, drepturile tuturor cetățenilor României și ordinea constituțională a statului român.
- Cele mai multe dintre considerentele deciziei CCR aduc atingere dreptului la opinie și libertății cuvântului. Opiniile cu privire la politica internă și externă curentă a statului, în mod specific cele referitoare la politica de alianțe și la alternativele strategiilor de siguranță națională, mai ales cele vizând căile posibile pentru menținerea păcii, nu pot face în nici un caz obiectul unor delicte și nu pot descalifica o persoană din postura de candidat la orice funcție în stat. Aceasta ar fi trebuit să fie o afirmație clară a deciziei CCR. S-a afirmat inversul.
- A pleda pentru neutralitatea României, chiar dacă asta este greu de realizat și presupune schimbarea actualei viziuni de politică externă a României, reprezintă o alternativă perfect compatibilă cu cadrul constituțional al statului român, care a făcut din intrarea în NATO și UE o posibilitate, dar nu un element constitutiv al ordinii noastre publice și al identității noastre naționale. La fel stau lucrurile în ceea ce privește raporturile României cu statele vecine, cu care, de altfel, România întreține relații diplomatice.
- Altfel se pune problema instigării la ură rasială, la discriminare etnică sau religioasă, a reabilitării explicite și programatice a unor doctrine de tip totalitar despre care se știe unde au dus atunci când au fost transpuse în politici reale. Acestea au fost repudiate explicit de Revoluția română izbucnită în anul 1989, și excluderea lor a fost așezată la baza Constituției din 1991. Oricât de dragă ne este libertatea, dreptul de a fi liberi nu este dreptul de a face orice și el încetează acolo unde începe abuzul de libertate.
- Este rolul CCR de a trasa linia fină care desparte libertatea de abuzul de libertate, dar este rolul instanțelor judecătorești de a plasa o persoană și faptele ei concrete de o parte sau de alta a acestei linii.
- Transformarea CCR în instanță judecătorească este ea însăși un abuz, cu atât mai grav cu cât lasă ordinea constituțională în ansamblul ei, democrația constituțională română fără nici o garanție.
PS Consider că apariția acestei decizii impune de urgență amendarea legislației care circumscrie activitatea CCR.
Autor: Adrian Severin
Nimic de comentat la ceeace se precizeaza in articol.E parfect logic !
Clonele și p.r.o.s.t.a.c.i.i DELABRATzI ai lu’ măR🤮g e că interzicerea unui drept Constituțional (dreptul de a fi ales Președinte) se face numai prin Hotărâre Judecătorească, pronunțată de o instanță abilitată și in urma unui proces. Unde acuzatul se poate apăra, evident.
CCR nu are aceste atribuții, iar 🐳 SoȘo nu are o asemenea interdicție.
Puneți mâna pe Carte, PERNICIOȘILOR.
Da’ nu pe alea de Popa Prostu’, măR🤮g …
● guitZă ot MarMita etc. ●
Shoshoaca se vrea noul Conducator al Statului, de data asta bolsevic/sovietic-legionar si pentru ca-l idollatraizeaza si pe Zelea/
Zelensky o sa-i contopeasca aparand calare pe un cal alb…Maresal si Capitan intr-un singur trup…De aceea a reaparut si Cpt core
care o reprezinta pe forum…Cand FALSIFICA ISTORIA Shosho, cum ii zice tandru core, are in spate un „sfat al inteleptilor” compus din PROFI in acest domeniu al falsificarilor…
In acest caz e interesant cine trebuie cercetat penal, D-na Sosoaca sau distinsii membrii ai CC. Care de fapt toti au imunitati special concepute pentru asemenea spete. Dar curios din toata pleiada de critici mai agresivi sau cu manusi ai celor ce au dat decizia, nimeni nu le cere demisia. Oare de ce? Pentru ca la toti le convine chiar si la D-na Sosoaca care nici nu spera o asemenea „servita” pentru discursul ei, celorlalti ca au scapat de o contracandidata incomoda fara sanse dar foarte incomoda. Deci de ce nimeni nu cere demisiile membrilor CCR care au facut un asemenea abuz?
Culmea filistinismului sa vorbesti de „idealurile LOVITURII DE STAT KGB/GRU/Comintern si ale MINERIADELOR” care sunt de fapt „idealurile INFRACTORILOR CONTRA UMANITATII” ce le-au comis cu pretul de sange al 60.010 de romani asasinati de TERORISTII PUCIULUI incepand din 15 decembrie 1989 pana in 1991!!! Sa acuzi CCR-ul pe care l-ai creat ca un alt stalp al noii societati rezultata prin UZURPARE SANGEROASA si sa declari abia acum cinic Constitutia lui Ilici prin care s-a parafat continuitatea PUTERILOR EXCESIVE in mainile unui singur om, ca fiind „defuncta”, respectiv „muribunda” depaseste limitele ratiuonalului…Repet ce-am mai spus zilele acestea, dupa DICTATURA DE PARTID bolsevic intruchipata de o persoana, Ceausescu, se impunea limitarea prerogativelor prezidentiale la simpla REPREZENTATIVITATE!!!
Nacealnic Severin loveste la temelia statului,isi apara interpusa
Dar cand ai semnat abdicarea in fata Ukrainei, cum a fost, tradare de tara, furtul a 100.000 de proprietati, premiantule ?
În nemotivarea CCR spune ce poate încalcă Șoșoaca dacă ajunge președinte … adică o sancționează preventiv pentru viitoarea încălcare a atribuțiilor președintelui de garant al Constituției. Nu CCR ci electoratul decide daca ȘOȘOACA corespunde aspirațiilor poporului
bună!
E mult in concepte,principii,dar e lămuritor.
Legea 370/2004 prin art 31 permite CCR să facă abuzuri penale.
Un candidat poate fi blocat,exclus pt orice motiv ,neexistând nicio cale de atac a deciziei penale a CCR. MOTIVAREA ARE VALOARE ZERO PT CEL CARUIA I S-A INTERZIS DREPTUL DE A FI ALES.
CCR nici nu trebuie sa se streseze cu scrierea UNEI motivari care să le spele puțin obrazul.
O motivate simplă; candidatul nu știe să meargă cu bicicleta.
ESTE MULT MAI BUNĂ DECÂT cea scrisa acum de CCR CARE ATACĂ DEMOCRAȚIA SI STATUL DE DREPT.
„Oricât de dragă ne este libertatea, dreptul de a fi liberi nu este dreptul de a face orice și el încetează acolo unde începe abuzul de libertate.”
-evident ca abuzul este IMPOTRIVA EXPRIMARII LIBERE!
partea penala INCEPE SI SE TERMINA CU art.368 INSTIGAREA,
„Fapta DE A INDEMNA PUBLICUL, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau …”
evident ca fara „libera exprimare” nu aveam Noul Testament
iar pentru
„Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați!”
Eminescu ajungea direct la bulau…
Constitutia a fost asasinata de Mossad si CIA. Ordinul de inlaturare a d-ana Dianei Sosoaca din cursa prezidentiala a venit de la Mossad si CIA. Romania nu ne mai apartine! Iar Poporul roman adormit in cea mai mare parte vegeteaza intr-o inconstienta crasa la asasinarea lui lenta dar deplina. Romania a ajuns in fapt o mare Baza Militara satanista americana si israeliana din care se ataca Rusia. Acum doar prin interpusii ucrainieni si mercenarii chipurile occidentali imbracati in uniformele armatei ucrainiene. Cand va izbucni razboiul pe fata intre USA si Rusia, razboiul in urma caruia noi, romanii vom pieri cu milioanele cu 2 cifre in fata, in tara nostra se vor stabili reprezentantii statului Israel. Asta-i tot scenariu care se deruleaza in aceste zile cu concursul tradatorilor din SRI si al celor alte 7 servicii secrete, ale armatei si in primul rand prin intermediu mass-mediei romanesti cazuta si ea in proportie de 95% in mana CIA si Mossad. Ps. Astept cretinoizii #rezsitenti si belzebutii cipilati sa-mi adreseze injuriile cuvenite in eventualitatea ca-mi apare aceasta postare daca nu e cenzurata de CotiMossad.
Constitutia a fost asasinata de CCR de la celebra erata a „judecatorului” Iulian Minea din 2012 („greseala materiala” de la referendum). Atunci USA, UE ne-au amenintat ca daca nu respectam deciziile CCR ne dau afara din UE si OTAN, etc. Acum a mai fost odata asasinata Constitutia – dar nu mai trebuie sa ne miram ci trebuie sa respectam deciziile pentru ca altfel ne dau afara din UE si OTAN. Pai ce facem – cand ne convine aplaudam CCR, cand nu ne convine injuram?
Circarii i.au permis circarei in parlamentul european. Dar la alegerile prezidentiale nu. La o tara de circari asa circari.
Sosoaca reprezinta tot ce este mai rau dar si mai urat in politica romaneasca. Ceea ce ma ingrijoreaza este ca este sustinuta de o gloata de indivizi care nu au nimic comun cu ceea ce inseamna bunul simt.
Domnul Adrian Severin reușește să-și demonteze singur argumentele, pronunțându-se atât pro CCR, cât și contra CCR, cititorul fiindu-i inoculat, subtil, îndemnul să aleagă, totuși, varianta de condamnare a CCR.
Citez:
„CCR, ca Garant al ordinii constituționale … poate limita accesul la putere a persoanelor care manifestă concepții și atitudine, denotând o lipsă de atașament față de Constituție…”.
Mai apoi:
„Trebuie deosebit între actele neconstituționale și cele anti-constituționale..”
În partea a doua, se străduiește, cu sârg și multe cuvinte, să incrimineze rolul CCR pe considerentul, generic, că și-a depășit mandatul și că se substituie sistemului judiciar.(Nu e cazul).
Zău că perversitatea demersului nu poate fi depășită. Propagandă rusească „at it’s best”. Marxiștii o numeau mai simplu: negarea negației!
Salubrizarea se face la vot. Decizia luata de ccr lasa loc unor viitoare abuzuri. Atata timp cat a fost buna pentru Parlamentul European ,balena grasa, unde teoretic putea ajunge si comisar , numai poporul poate decide unde poate fi aleasa , daca nu incalca legislatia in vigoare.
Pe scurt, decizia CCR este corectă. Scoaterea lui Șoșoacă din cursa prezidențială – un act de salubritate, dar rămâne de văzut dacă, pe termen lung, nu va face rău democrației din România. Căci nici tot ce este corect nu este și bine
Hotărârea CCR în cazul Șoșoacă este un adevăr mincinos. Nu este un fals. Ce spune și ce face Șoșoacă este într-adevăr incompatibil cu democrația și statul de drept, cum motivează Curtea. Respingerea integrării României în UE și NATO, proferată de candidată, este anticonstituțională – adevărat. Antisemitismul declarat și violent al personajului este anticonstituțional – adevărat
Vrem moțiune de cenzura si trimiterea lui Ciolacu pe lespedea umeda de la Sighet!
In țările normale, asemenea specimene josnice sunt trimise direct la bulău, in celelalte, direct la călău.
Felicitări pentru articol !
„Transformarea CCR în instanță judecătorească este ea însăși un abuz.”
Este doar o consecință a transformării Romaniei in Colonie Eșuată, măR🤮g…
E destul de simplu, niciunul din acesti indivizi in robe nu are curajul sa se opuna politicului. Legea o fi ea atemporala, dar pe timpul vietii lor, politicul ii poate mazili, si atunci asculta de necesitatile de moment.
In aceeasi logica cu asa-zisa motivare, cineva care protesta contra aliantei militare din al doilea razboi ar fi actionat contra Constitutiei. De altfel, in orice epoca i-ai lua si i-ai pune pe acesti lingai, ar face acelasi lucru relativ la puterea momentului:ar pupa papucul sultanului, motivand orice, motivand si ca 2+2=5, daca e nevoie.