CCR a dat un comunicat oficial în legătură cu decizia de azi, decizie prin care a admis sesizarea Guvernului privind soarta lui Kovesi. Mai exact, Curtea Constituțională a anunțat faptul că ”președintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”.
Decizia de azi a CCR a tranșat conflictul dinte Guvern și Președinție privind revocarea șefei DNA. Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe și care va fi reacția președintelui.
UPDATE. 16.55. Redăm integral comunicatul CCR:
COMUNICAT DE PRESĂ privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului
În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie. Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia.
stfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.
Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.
Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].
În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.
Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.
Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.
Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.
Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:
1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale
UPDATE 16.10 – Votul judecătorilor în cazul conflictului legate de Kovesi: 6 la 3; Lidia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea – opinie separată
UPDATE 15:24 – Judecătorii CCR au stabilit, în dispozitivul deciziei prin care au constatat conflict între puteri, că preşedintele urmează să emită decretul de revocare a şefei DNA, au precizat pentru AGERPRES, surse judiciare. Potrivit acestora, calea de urmat pentru ieşirea din conflict este emiterea decretului de către şeful statului.
UPDATE 14.00: Curtea Constituțională a decis că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, ca urmare a faptului că președintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.
Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict între președinte și ministrul Justiției, Tudorel Toader, din cauza refuzului șefului statului de a o revoca din funcție pe Laura Codruța Kovesi
„Faptul că preşedintele României nu are drept de veto. Dacă preşedintele îşi exercită pe nelegalitatea procedurii, atunci cere ministrului să reevalueze cererea să îndeplinească condiţiile legale. Acum nu se pune problema nelegalităţii că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci oportunitatea politică prin declaraţiile verbale. În opinia noastră preşedintele României, abordând astfel procedura de revocare a inteles să blocheze procedura de revocare.În opinia noastră, preşedintele României, abordând procedura de revocare, a înţeles pur şi simplu să blocheze procedura de revocare. A oferit un raspuns politic, de oportunitate.
Însă, acceptarea acestei oportunităţi ar însemna să consacrăm inversul a ceea ce se scrie în Constituţie. În opinia noastră, rolul preşedintelului în procedura de numire şi de revocare nu poate fi şi nu este una politică. Refuzul, prin considerentele arătate, încalcă rolul constituţional al ministrului justiţiei şi independenţa procurorilor”, a declarat Tudorel Toader, la Curtea Constituţională, potrivit mediafax.ro.
Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a declarat, că nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.
Toader a cerut revocarea șefei DNA
Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.
Intr-o tara in care nicio lege nu se respecta de ce sa se respecte aceasta cerinta a CCR stiind ca majoritatea sunt pusi acolo de mafiotii din partide,mai ales din PSD. Tot CCR a spus ca Basescu nu trebuie demis ca nu se indeplinesc conditiile si nici dracu nu a tinut cont de parerea lor. Si inca de 2 ori. Poporul a votat 300 de parlamentari, CCR a validat alegerile, fiind constitutionale, presedintele tarii a contrasemnat si…nici dracu nu a tinut cont de vointa poporului, a CCR-ului si a presedintelui. Asa ca trebuie sa fi idiot sa asculti de ceea ce spun acesti bolsevici. Parerea mea este ca cei care au dat asemenea verdict trebuiesc cercetsati penal ptr. subminarea puterii in stat si riscul unui razboi civil in situatia data. Sa nu mai zic de santaj. Romanii, sigur, nu vor accepta acest verdict. Mai ramane alegerile anticipate . Una din solutii si cea mai buna!
E plina tara de nerozi. De unde a aparut concluzia ca Presedintele trebuie sa o demita pe Kovesi? CCR scrie negru pe alb ca exista conflict constitutional din cauza refuzului Presedintelui de a accepta PROPUNEREA ministrului de justitie de a o revoca pe Codruta Kovesi. De cand in lumea asta larga o PROPUNERE este obligatorie? O PROPUNERE o accepti sau o respingi. Respingerea unei PROPUNERI nu are cum sa declanseze un conflict constitutional. Cand cineva face o propunere, o face in fata unui factor de decizie, unul propune si altul decide, cuvantul PROPUNERE recunoaste automat ca factorul de decizie in acest caz este Presedintele. nu ministrul, pentru ca altfel s-ar fi numit decizia ministrului, nu PROPUNEREA ministrului. Deci tot ce are de facut Presedintele acum este sa emita un decret asa cum cere CCR, in care sa specifice ce a decis privitor la PROPUNEREA lacheului Tudorel Toader, aflat vremelnic la conducerea ministerului de justitie doar din vointa unui singur om, a lui Dragnea nu a electoratului. Deci sa ne intelegem, Toader nu are decat dreptul sa propuna, nu sa dea ordin Presedintelui ce sa faca. Iar Presedintele va trebui sa scrie ce a decis intr-un decret, pentru ca asa vrea CCR, sa fie scrisa decizia intr-un decret. Ce sa scrie in decret, nici CCR nu are dreptul sa decida, deci de unde vine concluzia ca CCR cere demitere lui Kovesi? Decizia apartine strict Presedintelui. E cazul sa nu ne mai imbarligam in vorbe, legal situatia este limpede. Tot ce aduce nou decizia CCR este ca Presedintele trebuie sa emita un decret in care sa mentioneze ca refuza propunerea de destituire a Laurei Codruta Kovesi, adica sa refuze in scris, nu verbal.
Doar in cateva cuvinte, natura conflictului este de natura pur formala. Pentru ca decizia presedintelui sa devina executorie, Presedintele trebuie sa isi comunice prin decret decizia la propunerea ministrului de justitie. Atat si nimic mai mult. Decizia presedintelui o cunoastem, doar ca acum la cererea CCR trebuie trecuta intr-un decret, pentru a avea caracter institutional si executoriu. S-au bucurat degeaba coruptii. CCR nu are dreptul sa decida destituirea nimanui, direct sau indirect. CCR nu are dreptul sa judece spete.
pentru incalcari ale legii exsita procese prin care tovarsi pot demonstra incalcarea drepturilor sau si mai grav abuzurile procurolior, un ministru nu poate sa fie impartial deci consencinta va atribui incalcarea legii si constituitie ori de cate ori tovarasi de viata sau de pardit vor avea dosare
cat despre „obligativitatea” presedintentului daca nu ma insel exista o lege ce se refera la uzurpartea puterii prin care pot raspunde penal foarte bine si tovarasii ddin ccr
Un presedinte pe care l-am votat!
Pentru ca needucatul Ponta cu aroganta-i de neam nasit de securisti, mi-a creeat doar dispret si atat. Neamul Ponta a trait numai si numai sugand de la stat. Acum au o cofetarie Mura… in spatele Atheneului roman care merge destul de bine. Dar cum au luat spatiul acela ?
Sa revenim :presedintele trebuie sa vegheze la respectarea Constitutiei.
Ce presedinte poate fi acela care n-ar respecta decizia ferma a CCR , ce s-a situta deja alaturi de mafia procuroilor din DNA!!!??? Cum a putut m-nealui presedintele sa se lase atat de atras de ilegalitatile, mizeriile, nenorocirile facute de cei de la dna – vazute pe mule canale tv cu documente bine fondate – si sa laude la nesfarsit dna-ul putred in ale respectarii legilor justitiei?
Cu ce este dator IOHANNIS ? Ca pentru Merkel a facut slava Domnului destule … vezi cladirile istorice de miliarde date Forului democrat(???) german.
Ce-l mana in lupta impotriva prescriptiei de nevinovatie ?
Luluta nu tarebuie sa plateasca numai cu functia, sper ca cei ce au avut de suferit sa aiba raspunsul catuselor si gratiilor pentru individa care le-a distrus viitorul. Cu Macovei de mana.