CCR a început „operarea” noii Constituţii

Curtea Constituțională a început vineri discuțiile pe marginea revizuirii Constituției.

Proiectul de revizuire a Constituției a fost înregistrat pe 7 februarie la CCR, iar Curtea trebuie să se pronunțe până pe 17 februarie asupra respectării dispozițiilor constituționale privind modificarea Legii fundamentale. 

„Nu știu dacă terminăm astăzi pentru că vom începe de la primul articol. Luăm fiecare articol în parte și îl analizăm să vedem dacă nu încalcă limitele revizuirii Constituției, dacă nu încalcă principiile dreptului constituțional. Va fi mult de lucru. Probabil că vom termina mâine (sâmbătă — n.r.) și atunci vă pot spune care sunt punctele slabe ale proiectului de revizuire a Constituției”, a declarat președintele CCR, Augustin Zegrean, vineri. Zegrean a precizat că judecătorii constituţionali nu vor verifica doar limitele revizuirii, ci şi respectarea principiilor constituţionale, comentând astfel menţinerea bicameralismului.

Întrebat dacă CCR va face o recomandare cu privire la punerea în aplicare a referendumului prin care se stabilea ca Parlamentul să fie unicameral, Zegrean a spus: „Noi vom face recomandări nu numai în această privință, vom face recomandări și în alte privințe dacă va fi nevoie”.

„Nu noi suntem cei care facem Constituția, nu noi stabilim dacă se face Parlament unicameral sau bicameral, a fost un referendum, se știe rezultatul, hotărârea aparține celor care fac proiectul și celor care dezbat și vor aproba Constituția. A fost o încercare de modificare a Constituției în care s-a ținut seama de acest referendum, dar proiectul a fost respins de Parlament, decizia le aparține”, a precizat Augustin Zegrean.

Proiectul revizuirii Constituţiei a început anul trecut, iar ultimele amendamente au fost aprobate la începutul acestei luni. Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, în februarie, o serie de amendamente prin care se precizează că interceptările se pot face numai în cursul procesului penal, fiind eliminat textul care oferea procurorului dispunerea măsurii 48 de ore.

„Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal”, se arăta în amendamentul adoptat în Comisia de revizuire la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România.

În forma iniţială a textului din iniţiativa de revizuire, se preciza pentru articolul 28, alineatul 3: „Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecător, în condiţiile legii”.

Totodată, textul care stabilea posibilitatea procurorului de a dispune pentru 48 de ore, în cazuri de urgenţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor a fost eliminat de membrii comisiei. Această reglementare era prevăzută atât în textul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, cât şi în amendamentele propuse de AMR.

Tot la propunerea Asociației Magistraților din România, Comisia de revizuire a Constituției a adoptat un amendament potrivit căreia arestarea preventivă va putea fi dispusa doar după punerea în mişcare a acțiunii penale.

Un alt amendament introdus în Constituție stipulează că este interzisă folosirea unei probe obținute în mod ilegal, cu excepția cazului când aceasta este în favoarea celui acuzat.

Unul dintre oponenţii cei mai vocali ai noii Constituţii este preşedintele Traian Băsescu.