Pentru prima dată de la invazia rusă în Ucraina, liderii occidentali pot regreta interzicerea accesului la o serie de surse de informare din Rusia, câtă vreme presa de la Moscova relatează critic acum despre retragerea trupelor ruse din mai multe locații din regiunea Harkov. La finalul săptămânii trecute, trupelor ruse li s-a ordonat să se retragă din mai multe localități din regiunea Harkvov, în fata ofensivei ucrainene care a ajuns pana la 50 de kilometri de granița cu Rusia, pentru prima oară de la începutul conflictului, pe 24 februarie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este citat frecvent cu declarația cum că venirea iernii ar putea marca o cotitură în desfășurarea războiului. În jargonul acestui conflict ruso-ucrainean, numit deseori ”invadarea reînnoită a Ucrainei” sau ”Operațiunea militară specială” (de partea rusa), Zelenski vorbește despre posibilitatea ”dezocupării” Ucrainei în cursul acestei ierni. Condiția pe care o pune Zelenski este suplimentarea transferului de tehnică militară occidentală, în special armament greu și artilerie care să poată lovi la distanțe cât mai mari.
”Acest progres ucrainean ne demonstrează curajul, priceperea și hotărârea forțelor ucrainene și ne arată că sprijinul nostru face diferența pe front în fiecare zi”, s-a felicitat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ținută pe 9 septembrie.
Ce înseamnă retragerea forțelor ruse în fața ofensivei ucrainene?
1. Urmează o lovitură nucleara tactică
O ipoteza este că retragerea armatei ruse a fost decisă pentru că ar urma lovituri cu arme nucleare tactice. Această ipoteza este dezbătută în special în publicații de orientare neoconservatoare care atrag atenția că regimul de la Moscova se apropie de momentul în care stocurile de armament se vor epuiza, când sicriele ce vin de pe frontul ucrainean vor duce la proteste în țară, iar sancțiunile economice impuse Rusiei vor alimenta aceste proteste tot mai mult. Site-ul american 19fortyfive.com avertizează că armata rusă poate ascunde eventuala desfășurare a armamentului nuclear tactic, iar serviciile secrete americane trebuie să ia în calcul posibilitatea de a fi induse în eroare. În același articol se arată că Vladimir Putin ar putea miza pe frica Occidentului de a reacționa la un atac rus neconvențional în Ucraina. Poziția Washingtonului și a aliaților europeni ar trebui să fie la polul opus – în cazul unui atac cu arme nucleare tactice, Vestul ar trebui să impună sancțiuni mai dure Rusiei și, în primul rând, să înarmeze Ucraina cu tehnică militară care să poată lovi teritoriul rus. ”Lumea liberă trebuie să-i fie recunoscătoare lui Zelenski pentru că a refuzat sfatul Washingtonului de a fugi din țară după invazia rusă. Spre meritul lui, Biden și-a reparat greșeala aceasta și i-a permis lui Zelenski să facă mai mult decât a făcut vreun lider după Winston Churchill pentru a apăra libertatea și democrația. Zelenski merită Premiul Nobel pentru Pace pentru asta”, arată articolul citat.
Sa mai adăugăm că o lovitură cu arme nucleare tactice din partea Rusiei nu doar că va extinde conflictul, ci va oferi liderilor europeni argumentul de care au nevoie pentru ralierea populației în jurul guvernelor, pentru a îndura greutățile iernilor ce vor veni.
2. Este eroarea lui Putin; poate urma o schimbare de regim la Moscova
O altă interpretare a retragerii parțiale a armatei ruse din regiunea Harkov ține de eșecul ”operațiunii militare speciale”, eșec ce vulnerabilizează mult regimul Putin și poate duce chiar la o schimbare de regim. Pe de alta parte, Vladimir Putin se poate folosi de acest eșec de parcurs (fie el regizat sau nu) pentru a epura conducerea armatei și a serviciilor secrete, a facilita mobilizarea generală și a declara oficial război Ucrainei.
Calculele armatei ruse și ale serviciilor secrete au fost eronate din primul moment, nu a fost estimat corect sprijinul occidental pentru Ucraina și modul în care a fost transformată armata ucraineană începând din 2014 și până la invazia rusă din acest an. În aceste condiții, lansarea unei „operațiuni militare speciale” era sortită eșecului din primul moment, pentru că, în lipsa unei declarații de război, regimul de la Moscova nu poate decreta mobilizare generala, nu poate beneficia de suficienți militari și de mobilizarea industriei de război. În acest context, retragerea parțială a Rusiei în fața ofensivei ucrainene poate oferi un motiv pentru intrarea Rusiei în război cu Ucraina în mod oficial.
”Fie ne luptăm, fie capitulăm, nu există o a treia opțiune. Haideți să hotărâm. Dacă mă întrebați pe mine, sunt pentru a lupta”, spune Alexei Ceadaiev, un analist politic apropiat regimului Putin, citat de Politico.eu. Se poate ca retragerea în fața contraofensivei ucrainene să fi fost decisa pentru a favoriza apariția acestor îndemnuri. ”Problemele nu țin de efectivele militare, de logistică, de armament, nici măcar de management, problemele țin de gândirea strategică, de calitatea înțelegerii ritmului și logicii confruntării”, pune Ceadaiev.
Presa vestică citează și criticile liderului cecen Ramzan Kadîrov, pentru a arăta că Vladimir Putin începe să fie atacat la nivel intern. ”Dacă într-o zi sau două nu se vor face schimbări în strategia operațiunii militare speciale, va trebui să merg la Moscova la Ministerul Apărării și să explic conducerii țării care este situația pe teren”, a scrie Kadîrov, pe canalul Telegram. Trebuie spus că Ramzan Kadîrov și-a făcut de ani de zile un obicei să-i critice pe oficialii de la Moscova, acolo unde ieșirile sale sunt tolerate pentru menținerea stabilității în Caucazul de Nord. Însă intervenția sa în contextual eșecurilor ruse în Ucraina începe să se integreze în ecuația destabilizării Federației Ruse expusă constant de analiștii neoconservatori americani. Teza lor este că Federația Rusa este un imperiu care se va destrăma pe fondul eșecurilor militare din Ucraina și al secesiunii republicilor componente, începând cu cele din Caucazul de Nord și continuând cu cele mai prospere dintre ele.
Dacă acest scenariu se va concretiza, nu vor întârzia să apară acuzații și dovezi ale Rusiei despre imixtiunea occidentală în vederea dezagregării Federației Ruse, iar războiul nuclear va trebui luat în calcul.
3. Putin este ”omul de la Davos”
O a treia interpretare a retragerii ruse și a eșecurilor de până acum ale ”Operațiunii militare speciale” din Ucraina este aceea că Vladimir Putin însuși face parte din rândul „oamenilor de la Davos” și că acceptă raționamentul lui Henry Kissinger din urmă cu decenii, atunci când fostul secretar de Stat îi spunea lui Richard Nixon că un președinte american înțelept va ajunge să se apropie de Moscova pentru a crea o alianță împotriva Chinei. Poate că acea administrație american ar fi fost administrația Donald Trump, dar cu siguranță nu este administrația neoconservatoare Joe Biden.
Faptul că Vladimir Putin a urmărit intrarea Rusiei în ordinea globala occidentală i-a limitat opțiunile, l-a forțat să tolereze multe provocări vestice, iar acest lucru poate duce la un război cu Vestul care servește decât intereselor Chinei.
”Kremlinul a făcut pasul înapoi când a permis SUA să îndepărteze regimul Ianukovici, în 2014, și să instaleze un regim marionetă anti-rus în Ucraina. Kremlinul a făcut din nou pasul în spate când a lăsat să-i scape ocazia anexării Donbasului, punând în acest fel capăt conflictului o dată pentru totdeauna. Kremlinul a mai făcut un pas în spate lansând o operațiune militară specială în Donbas, când ar fi trebuit o operațiune puternică și fulgerătoare pentru îndepărtarea regimului de la Kiev, înainte ca Occidentul să poată reacționa”, scrie Paul Craig Roberts, fost adjunct al secretarului Trezoreriei în timpul administrației Ronald Reagan.
”Ce înseamnă toate aceste erori strategice ale Kremlinului? Nu sunt foarte sigur. Speculația mea este că Putin a fost de partea globalismului și scopul său a fost ca Rusia să fie acceptată în ordinea globală occidentală. Urmărirea acestui obiectiv i-a redus spațiul de manevră. Putin nu a putut accepta solicitarea republicilor autoproclamate în Donbas de a deveni parte a Federației Ruse, pentru că astfel ar fi confirmat ideea occidentală că vrea să refacă imperiul sovietic. Putin nu a putut autoriza un blitzkrieg pentru a cuceri Ucraina, pentru că asta ar fi speriat Europa și ar fi aruncat-o cu totul în brațele Americii pentru totdeauna. Putin a încercat să arate că operează într-un cadru al dreptului internțional, pentru a demonstra că Rusia nu folosește forța decât în ultimă instanță.
Putin a favorizat soluția acordurilor, precum Acordul de la Minsk, pentru care Kremlinul a irosit opt ani. Putin a propus Americii și Europei un acord de securitate, cu puțin timp înainte de declanșarea operațiunii din Ucraina. De ce a pus Putin atât de mult accent pe acorduri, atât timp cât el însuși s-a plâns deseori ca Washingtonul încalcă toate acordurile? Toate astea sugerează că scopul Rusiei a fost să primească un loc în sistemul occidental. Asta a făcut ca Moscova să fie reactivă, renunțând la politica proactivă de a-și lua dușmanii în colimator”.
”Asta înseamnă că Putin a ignorat Doctrina Wolfowitz pentru impunerea hegemoniei americane. A ignorat că, pentru obținerea bugetului uriaș pentru Apărare, Washingtonul trebuie să descrie mereu Rusia ca fiind inamicul numărul unu. Donald Trump a urmărit să normalizeze relațiile cu Rusia, însă asta a dus la căderea administrației. Având în vedere un lucru atât de evident precum îndepărtarea lui Trump, cum a fost posibil ca liderii de la Moscova să continue să vorbească despre «partenerii noștri occidentali»”, mai scrie Paul Craig Roberts.
Ba Sorinne, ori esti dus ori esti javra fara constiinta din spalare de creier si prostie nativa.
Ai grija, ca nu mai e mult…