După cum arată agenţia Reuters, particularitatea sistemului electoral american constă în faptul că un candidat nu are nevoie să obţină majoritatea voturilor la nivel naţional pentru a deveni preşedinte. Rezultatul depinde, în fapt, de Colegiul electoral, o instituţie a cărei componenţă este determinată de victoria unuia sau altuia dintre candidaţi în fiecare stat al federaţiei. Acest fapt înseamnă că orice contencios electoral între republicanul Donald Trump şi democrata Hillary Cliton, principalii candidaţi la alegerile din 8 noiembrie, trebuie să se rezolve la nivelul statelor.
Ce este Colegiul electoral? Colegiul electoral are 538 de mari electori aleşi de fiecare stat, ţinând seama îndeosebi de mărimea lor demografică (de la 55, în California, cel mai populat stat al Americii, la 3, în statele cel mai puţin populate). Un candidat trebuie să fie susţinut de 270 de mari electori pentru a accede la Casa Albă. În fiecare stat, partidele sunt cele care stabilesc lista lor de mari electori. Când, pe 8 noiembrie, alegătorii merg la urne, ei optează pentru una dintre aceste liste. Odată încheiat votul popular, marii electori se reunesc în fiecare stat pentru a vota. Dacă niciun candidat nu obţine 270 de mari electori, preşedintele este ales de Camera Reprezentanţilor, controlată în prezent de republicani.
Marii electori sunt liberi să voteze ce vor? În anumite state, legea obligă marii electori să se plieze verdictului urnelor. Partidele pot cere astfel ca marii electori să presteze formal supunere faţă de un candidat, condiţia pusă pentru a figura pe listă. Unii mari electori au uneori posibilitatea de a nu vota pentru candidatul partidului lor, dar aceste cazuri sunt extrem de rare şi puţin susceptibile să influenţeze rezultatul alegerilor.
Ce se întâmplă în caz de contestaţie? Numeroase proceduri de vot pentru prezidenţiale sunt definite de legislaţia statelor. Regulile de renumărătoare diferă, deci, în funcţie de fiecare stat. În Florida, teatrul duelului decisiv între George W. Bush şi Al Gore în timpul alegerilor din anul 2000, o renumărătoare este declanşată în mod automat dacă diferenţa între doi candidaţi este de mai puţin de o jumătate de punct. Un alt exemplu, în statul Wisconsin, unde nu există renumărătoare automată, candidatul este cel care trebuie s-o ceară şi să plătească cheltuielile dacă procedura nu modifică rezultatul votului. Orice cetăţean american poate contesta procesul electoral în faţa justiţiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.