Ploaia de meteoriți Perseide poate fi observată între 17 iulie și 24 august, însă cel mai bun moment pentru a fi observat fenomenul este în jurul nopții de 12 spre 13 august.
În această perioadă maximă, Perseidele pot produce un număr foarte mare de meteori. Pot fi observați și până la 150 de meteori pe oră.
Perseidele, perioada maximă de observație
Anul acesta, maximul ploii de meteoriți va coincide însă cu Luna Nouă. Astfel, cerul va fi mult mai întunecat, iar meteorii pot fi observați mult mai ușor.
„Curentul de meteori Perseide este cel mai popular și cunoscut curent de meteori. Este activ pe timp de vară când temperaturile nocturne sunt confortabile, este vacanță, iar activitatea curentului este una importantă, fiind al doilea cel mai important curent major al anului ca activitate, după Geminide” susțin specialiștii din cadrul Societății Astronomice Române de Meteori – SARM, într-o postare pe rețelele de socializare.
În emisfera nordică, Perseidele pot fi observate cel mai bine după miezul nopții și până aproape de răsăritul Soarelui.
Pentru ca experiența să fie una cât mai bună, specialiștii recomandă observarea ploii de meteori cât mai departe de luminile orașelor.
În țara noastră, cele mai bune locuri de observație sunt zonele rurale, regiunile montane sau alte locuri aflate la distanță de marile orașe.
În multe zone din țară sunt organizate evenimente publice la care oamenii pot participa pentru a vedea Perseidele.
Mai mult, stelele căzătoare pot fi observate fără a fi nevoie de binoclu sau telescop.
„Meteorii se observă cu ochiul liber, fără instrumente. Nu se va privi în radiant, ci la o distanță de circa 30-45 de grade distanță de radiant, cum ar fi zona din Triunghiul de Vară, Lebăda, Pegasus, Carul Mare” mai spun reprezentanții SARM.
Ce sunt, de fapt, Persidele?
Perseidele nu sunt „stele căzătoare” propriu-zise, ci un curent de meteori care apare în fiecare vară când Pământul traversează norul de particule lăsat de cometa 109P/Swift-Tuttle.
Respectivele particule intră în atmosfera terestră cu viteze mari, se încălzesc și se vaporizează. Astfel, se produc acele dâre luminoase pe care le vedem pe cer.
„Particulele care provin de la această cometă intră cu viteză mare în atmosfera terestră (aparent pe cer în constelația Perseu la maximum de activitate) și generează meteorii Perseide”, potrivit SARM.
Numele de „Perseide”, provine de la constelația Perseu, din direcția căreia par să radieze meteorii.