Trei proiecte UE care pot schimba fața Europei în noua sesiune a Parlamentului European. Miza pentru România

Cel mai important subiect al sesiunii plenare, care va dura de luni până joi, 17 septembrie, este bugetul pentru 2028-2034. Acesta este și motiv de dispută între Parlament și Comisie.

În vara anului 2025, Comisia Europeană a propus un plafon de cheltuieli de 1,26% din venitul brut al blocului comunitar (aproximativ 1.760 de miliarde de euro), doar că suma este considerată insuficientă de Parlamentul European.

În aprilie, 2026, Parlamentul European a adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri o rezoluție prin care cere ca bugetul (CFM – cadrul financiar multianual 2028- 2034) să ajungă la 1,27% din VNB (venitul național brut) al UE, cu 10% mai mult decât a propus Comisia.

Parlamentul a menționat că următorul CFM ar trebui să se concentreze pe finanțarea bunurilor publice europene în comparație cu cheltuielile naționale, cum ar fi proiectele transfrontaliere.

De asemenea, a subliniat importanța implicării autorităților regionale și locale în planificarea și implementarea programelor.

Parlamentul a mai susținut și adoptarea unui set de instrumente care să reflecte valorile UE în buget: democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Ceea ce presupune condiționarea acordării banilor UE de respectarea acestor valori.

Ce propune Comisia și care e miza pentru România

De acest buget al UE depinde și România, pentru că suma va stabili care va fi configurația fondurilor europene de după 2027, inclusiv pentru coeziune și agricultură.

Comisia propune mai puține capitole de finanțare și concentrarea unei părți substanțiale a fondurilor în planuri naționale și regionale, gestionate direct de guverne.

Parlamentul însă avertizează că astfel ar putea slăbi controlul democratic asupra modului în care sunt cheltuiți banii europeni.

Ucraina și Moldova, pe agenda sesiunii plenare

Războiul din Ucraina rămâne pe agenda acestei sesiuni plenare. Un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost susținut deja de Parlamentul European, dar a rămas blocat în Consiliu din cauza opoziției Ungariei.

Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a adoptat rapoarte privind drumul Ucrainei, Republicii Moldova și Serbiei spre aderarea la UE.

În același timp, Europa încearcă să-și dezvolte propria capacitate industrială de apărare și să reducă dependența de furnizori externi. Un instrument principal este SAFE – Security Action for Europe, un mecanism de finanțare de până la 150 de miliarde de euro, destinat investițiilor în apărare.

Securitatea europeană

Al treilea pilon ține de consolidarea industriei europene de apărare și de reducerea birocrației pentru companii.

În mai 2026, un grup de aproximativ 30 de eurodeputați din 11 state membre a înființat un „Grup pentru Uniunea Europeană a Apărării”, într-un context de instabilitate geopolitică globală.

Comisia Europeană propune simplificarea unor reguli fiscale și reducerea birocrației pentru companii. Măsurile urmăresc reducerea timpului și costurilor administrative pentru firme, cu economii de până la 8 miliarde de euro pe an.

Una dintre principalele schimbări vizează procedurile fiscale pentru plățile transfrontaliere. Comisia propune simplificarea lor astfel încât companiile să nu mai treacă prin aceleași formalități în fiecare stat în care desfășoară activități.

Planul prevede și reducerea obligațiilor de raportare pentru multinaționalele care intră deja sub incidența regulilor privind impozitul minim global de 15%.

Bruxellesul propune, de asemenea, simplificarea regulilor referitoare la deducerea dobânzilor și la finanțarea companiilor. Scopul este reducerea costurilor administrative și crearea unui sistem fiscal mai ușor de aplicat pe tot teritoriul UE.

Pentru a intra în vigoare, propunerile trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliul UE.