– Morcovi româneşti aveţi?
– Nici vorbă!
– Dar cartofi de Făgăraş?
– N-am mai văzut de două regimuri!
– Dar ceapă roşie şi dulce de Turda?
– Domnule, dacă umbli după legume româneşti, sari în grădina cuiva!România, ţara roşiilor de vis, a ardeilor cu parfum ameţitor, a castraveţilor de casă delicioşi, a fructelor parfumate, este pe cale de dispariţie. Pieţele au fost invadate de legume şi fructe de import. În supermarketuri şi în pieţe poţi găsi mere poloneze, cireşe din Chile, varză din Turcia, roşii din Egipt, din Maroc sau din sudul Italiei. Din România, doar banii şi produsele unor ţărani contrariaţi. Şi puţinele legume şi fructe din România au încăput pe mâna samsarilor şi a ţiganilor. Încet, încet, ţăranul român a fost alungat din piaţă. Nu are loc de taxe, de mafia pieţelor, de contrabandiştii cu legume şi fructe. În ultimii 10 ani a fost sufocat şi alungat. Ce mai poate vinde doar prin oraşele mici sau pe la marginea pieţelor mari. La început a fost neutralizat cu preţurile. O maşinărie de eludat taxe a umplut pieţele din România cu importuri de mâna a doua. Nimeni nu ştie cât de intens tratate chimic şi cât de otrăvitoare. Apoi piaţa de legume şi fructe a fost preluată de o reţea. Piaţa de legume şi fructe din Voluntari a devenit astfel un fel de placă turnantă a importurilor şi a preţurilor în domeniu. De la înfiinţare, ea a fost controlată de un grup de turci, controlaţi politic.
Nu putea opera fără taxele de rigoare. De la trecerea prin vamă până la taxare şi distribuţie, totul era pe bază de cotizaţie. Sumele colectate erau cărate cu sacoşa până la vârfurile României. Piaţa de legume şi fructe a României, controlată de o reţea, a devenit una dintre cele mai mari surse de bani negri. Se spune că dimensiunile acestei pieţe le întrec pe toate celelalte. Şi de alcool, şi de ţigări, şi de cafea. Doar drogurile ce le mai concurează (deşi zvonurile pomenesc că adeseori „paparoasele” se amestecă şi printre legume şi fructe).
Ţăranul român a ajuns în pragul disperării. Este doar un falit, alimentat cu legume şi fructe de import. Agricultura este şi ea paralizată în materie. În loc să devină o maşină de export, supravieţuieşte cu ce se aduce de afară. Şi statul pierde. În primul rând, peste 100 de milioane de euro din taxele neachitate pe importul de legume şi fructe. Paralel cu acesta s-a mai dezvoltat un mecanism de importuri din Comunitatea Europeană care evită şi el TVA şi impozitul pe profit.
Grupul Sahin, cel care deţine controlul pe toate importurile intracomunitare, este vizat de mai multă vreme de serviciile secrete, de vamă, de ANAF, de Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor, de Direcţia pentru Investigarea Fraudelor (din IGPR). În ciuda rezultatelor obţinute de investigatori, cercetarea a fost stopată la comandă politică. Fiecare guvern a făcut eforturi pentru a prelua controlul acestei reţele. Iar bătălia cea mare se dă pentru preluarea încasărilor. La cine ajung banii negri din contrabanda cu legume şi fructe?
Aceasta este cheia unui război nemilos ce se poartă între mai multe grupuri din sânul puterii. Şi toată această luptă pe sute de milioane de euro trebuie acoperită de scandalul caraghiosului senator Cătălin Voicu.
