Cea mai veche dintre sărbătorile creştine

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Ziua Crucii – Ziua Şarpelui

Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Procesiune în Capitală

În Bucureşti, pentru această sărbătoare, la biserica cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Vasile sunt aduse moaştele moaştele Sfântului Grigorie Dascălul, de la Mănăstirea Căldăruşani – Ilfov

Tradiţionalul pelerinaj intitulat Calea Sfintei Cruci – Scară către cer este organizat duminică seara, pe Calea Victoriei din Capitală. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea celui de-al doilea hram al Bisericii Sfântul Vasile – Victoria, închinat Înălţării Sfintei Cruci. „Cu voia lui Dumnezeu, având binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica «Sfântul Vasile – Victoria» organizează şi anul acesta, la 13 septembrie, alături de Slujba Privegherii pentru hramul «Înălţarea Sfintei Cruci», şi Procesiunea «Calea Sfintei Cruci, scară către cer». „După ce vom înconjura un mic parc vizavi de Academia Română, ne vom aşeza în faţa unei scene de amploare, acolo unde Preasfinţitul Părinte Timotei, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va rosti un cuvânt. Apoi se va susţine un concert de muzică bizantină”, a mai spus părintele Cristian Trandafir.