Al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franța, de pe 18 iunie, a confirmat majoritatea uriașă a partidului La Republique En Marche, al președintelui Emmanuel Macron, victorie prefigurată deja în primul tur. Acest partid apărut în urmă cu un an a zdrobit forțele politice tradiționale și a obținut peste 350 de mandate în Adunarea Națională, mult peste pragul majorității (290). Principalul partid de dreapta, Republicanii, a obținut 137 de mandate, iar Partidul Socialist este în pragul extincției, cu doar 44 de mandate, în timp ce stânga radicală (Franța Nesupusă) a obținut 17 mandate, iar Frontul Național 8 mandate.
„Puteri depline pentru Macron I al Franței“, titrează cotidianul spaniol El Pais. Susținerea francezilor „a transformat un ministru ambițios într-un monarh atotputernic, iar Franța într-o republică cu partid unic. Greșelile rivalilor i-au deschis această cale. Ei sunt cei responsabili de absenteismul ridicat și de riscul ca Macron să alunece către absolutism“, scrie El Pais. Financial Times, un ziar care a susținut politica lui Macron, pare surprins de proporțiile victoriei sale, mai cu seamă că, „acum un an, Franța prezenta toate simptomele unei alergii severe la reformele economice“. „Franța i-a oferit puterile executive și legislative unui lider probusiness care dorește să refacă economia“, scrie cotidianul britanic.
Presa europeană susține că absenteismul de 57%, record negativ în a Cincea Republică franceză, nu este singura explicație. „Macron a câștigat pentru că Franței îi era teamă de vidul creat de dispariția partidelor tradiționale, de terorism, de criza economică, de marea dezordine mondială și de necunoscutul reprezentat de dreapta naționalist-populistă“, scrie Corriere della Sera, care pune victoria lui Macron și a partidului său pe seama „sindromului bonapartist al francezilor“.