Nuţu Cămătaru a câştigat la CEDO procesul cu statul român. Judecătorii europeni au decis ca acesta să primească daune de 3.200 de euro pentru că ar fi suferit moral de pe urma unui proces care a durat prea mult, adică 8 ani.CEDO a decis că statul român trebuie să îi plătească lui Ion Balint, cunoscut şi ca Nuţu Cămătaru, 3.200 de euro cu titlul de daune, pentru că procesul în care a fost judecat între 1996 şi 2004 a durat prea mult, fiindu-i încălcat, astfel, dreptul la un proces de durată rezonabilă.
Potrivit unei decizii publicate pe site-ul CEDO marţi, luată de Secţia a III-a a Curţii pe 5 ianuarie, acţiunea a fost depusă de Balint pe data de 26 octombrie 2004. Plângerea a fost comunicată Guvernului român pe 15 noiembrie 2006, ca urmare a unei decizii a preşedintelui Secţiei a III-a.
Potrivit descrierii cazului de pe pagina de Internet a CEDO, Balint a fost arestat pe 29 septembrie 1994, sub acuzaţia de jaf şi încălcare a proprietăţii, fiind eliberat o lună mai târziu. Pe 12 octombrie 1995, Balint a fost trimis în judecată la Judecătoria Sectorului 2, iar în aprilie 1996, când una dintre părţi a declarat recurs la o decizie intermediară a judecătoriei, dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti. După judecarea recursului, dosarul a fost returnat pe 13 mai 1996 la judecătorie, primind termen pe 29 mai 1996, însă s-a constatat că din dosar lipsesc documente.
În consecinţă, pe 7 martie 1997, aproape un an mai târziu, judecătoria a trimis cauza înapoi la procurori, pentru refacerea dosarului, însă, în luna iunie 1997, procurorii, în baza articolului 510 al Codului de Procedură Penală, a trimis cauza judecătoriei, care era autoritatea îndreptăţită să reconstituite dosarul. Astfel, se arată în decizia publicată pe site-ul CEDO, pe 30 iunie 1997, dosarul a fost repus pe rolul instanţei, fiind considerat reconstituit pe 7 decembrie 2001. În februarie 2003, decizia judecătoriei a fost de condamnare a lui Balint la şase ani de închisoare.
Potrivit CEDO, cele mai multe dintre amânările date în dosar au fost motivate de lipsa de procedură cu diverse părţi din dosar. Pe de altă parte, ca urmare a apelului, Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia instanţei inferioare, pe 12 mai 2004, decizia devenind definitivă ca urmare a judecării, pe 29 iulie 2004, a recursului de către Curtea de Apel Bucureşti.
Decizia CEDO, publicată pe site-ul instituţiei, arată că plângerea lui Balint este admisibilă, având în vedere că procesul său a durat aproape zece ani, fiind încălcat dreptul de a fi judecat într-o perioadă de timp rezonabilă. De asemenea, în decizia CEDO, deşi cauza la care face referire Ion Balint a fost un dosar complex, cu mai mulţi inculpaţi, acuzaţi de mai multe infracţiuni, dar şi de un număr mare de părţi vătămate, cu toate acestea, arată Curtea, din analiza dosarului reiese că cele mai multe amânări ale judecării cauzei s-au datorat lipselor de procedură şi pierderii dosarului. În concluzie, arată Curtea, în acest caz durata procedurilor a fost excesivă, nefiind îndeplinită condiţia de "durată rezonabilă", fiind astfel încălcat Articolul 6 din Convenţia Drepturilor Omului.
Potrivit deciziei CEDO, Balint a cerut daune morale de 100.000 de euro, fără a cere şi daune materiale, cerere contestată de Guvernul României. În decizia luată, Curtea arată că Balint a suferit daune morale, acordându-i 3.200 de euro despăgubiri, pe care statul român va trebui să le plătească într-un interval de trei luni de la rămânerea definitivă a deciziei.
Nuţu Cămătaru a cerut CEDO o infirmare a deciziei de condamnare, dar nu a obţinut-o, informează NewsIn.