Cei mai puternici bărbați ai României, doborâți de… pasiune

De Sfântul Valentin, vorbim despre iubire. Dar nu despre cea frumoasă, care înmugurește încet sau abrupt între tineri, ci despre iubirea care a chinuit inimi în palate sau închisori. Iubirea care a cerut sacrificii imposibile și care, pe alocuri, a schimbat cursul unei țări. Politicienii și regii României nu sunt doar figuri din manuale, ci oameni care au iubit cu disperare, au pierdut, au rezistat sau au distrus.

Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu

Cea mai faimoasă, dar și controversată poveste din istoria politică a României rămâne iubirea dintre Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu. O pasiune care a sfidat convențiile, morala epocii și chiar stabilitatea statului. Pentru Elena, Carol a renunțat la tron și s-a aruncat de voie într-un scandal care a dat România peste cap.

Iubirea lor a făcut istorie. Pentru Elena, Carol a renunțat la tron și a plecat peste hotare. Cei doi au trăit la Paris ca un adevărat cuplu, deşi Carol era căsătorit cu principesa Elena. În 193o, Carol s-a reîntors în România și s-a proclamat rege, lăsându-și marea iubire peste hotare. Nu au rezistat mult despărțiți și iubirea lor a reizbucnit cu și mai multă pasiune. Ba chiar deși promisese contrariul, din momentul întoarcerii Elenei în ţară, nimic nu i-a mai despărţit. Se spune că „Lupeasca“ l-a manipulat pe Carol să numească sau să demită miniştri și că ar fi fost chintesenţa camarilei lui Carol al II-lea.

Nicolae și Elena Ceaușescu

La polul opus, Nicolae și Elena Ceaușescu au format un cuplu în care dragostea s-a confundat sau a fost înlocuită de putere. Uniți prin ambiție și control, au dominat România timp de peste trei decenii. Finalul lor a fost sfârșitul unui regim, ci și al unei relații de iubire. Cei doi s-au cunoscut la un bal muncitoresc în 1939.

După numai un an de iubire, Ceaușescu a fost închis pentru propagandă comunistă și încarcerat la Jilava. Lenuța Petrescu (numele de domnișoară al Elenei Ceaușescu) l-a vizitat constat, considerându-l mare luptător comunist.  În decembrie 1947, cei doi s-au căsătorit doar civil (adevărați socialiști). Lenuța era însărcinată în șapte luni cu Valentin, fiul cel mare dintre cei trei copii ai cuplului, care a fost urmat de Zoe și Nicu. Relația celor doi a durat 50 de ani, fiind întreruptă doar de împușcarea lor în decembrie 1989. De-a lungul anilor, Elena a devenit nu doar soție, ci și un aliat politic puternic, cu un cuvânt greu de spus în deciziile luate de Nicolae. Se spune că, de multe ori, decizii importante au fost luate la „Cabinetul 2“ așa cum se era cunoscut biroul Elenei Ceaușescu.

Regele Mihai I și Regina Ana

De o poveste duioasă au avut parte Regele Mihai I și Regina Ana. Cu toate că s-a consumat în mare parte în exil, dragostea celor doi a înflorit împotriva opozițiilor politice și religioase.  După abdicarea forţată a Regelui Mihai şi pe tot parcursul durerosului exil, Regina Ana i-a stat alături soţului său. Chiar dacă a trecut prin probleme financiare.  De asltfel, pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în Elveția în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate denumită METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu. Familia Regală a continuat exilul pe întreg parcursul Războiului Rece.

Păstrată cu eleganță și credință peste șase decenii, relația celor doi este dovada că adevărata putere a iubirii este fidelitatea.

Ion și Maria Antonescu

Pe de altă parte, Ion și Maria Antonescu au trăit o relație de iubire solidă. Ion Antonescu se afla la a doua căsnicie, și Maria (Rica) la a treia. Îndrăgostită până peste cap de soțul ei, Maria i-a fost sprijin mareșalului până la capăt. Ba, chiar, a rămas fidelă memoriei sale după sfârșitul tragic. O iubire tăcută, dar neclintită, în niște vremuri crunte. De altfel, cu o ora înainte de execuție, Antonescu a cerut să-și vadă soția pentru ultima oara. Și-a scos ceasul de la mână, i l-a dat și i-a spus : „Să-ți închipui mereu că e inima mea care bate pentru tine.”

Arlette și Corneliu Coposu

O altă poveste de iubire cu final nefericit i s-a hărăzit lui  Corneliu Coposu. Fostul lider PNȚ și Arlette au avut o dragoste frântă de comunism. Căsătoriți în 1942, cei doi au fost împreună doar cinci ani, fiindcă în 14 iulie 1947, după ”înscenarea de la Tămădău”, Corneliu Coposu a fost arestat. Trei ani mai târziu, Arlette a fost și ea ridicată de acasă. Timp de 14 ani, familia sa nu a știut nimic despre ea. A fost eliberată în primăvara lui 1964. Atunci, în ciuda faptului că era extrem de slăbită și de bolnavă, a vrut să meargă să-și vadă soțul în Bărăgan, acolo unde acesta avea domiciliu forțat. Nu i s-a permis. S-au vândut câteva luni mai târziu, dar au mai rămas împreună doar doi ani, pâna la moartea ei. După decesul ei, Corneliu Coposu nu s-a mai recăsătorit niciodată.

Marele lider țărănist s-a  condamnat el însuși la o viață de singurătate și memorie. A rămas fidel iubirii pierdute, într-un gest de o noblețe care nu se prea mai întâlnește în vremurile actuale.

Principele Ferdinand și Elena Văcărescu

În anii 1890, tânărul principe Ferdinand, moștenitorul tronului României, s-a îndrăgostit până peste cap de Elena Văcărescu. A fost o pasiune intensă, sinceră, în ciuda faptului că relația lor era condamnată din start. Elena provenea dintr-o familie boierească, însă nu era de sânge regal. Ori, moștenitorul tronului nu avea voie să ia de soție o româncă, ci doar o principesă de sânge regal străin.

Regele Carol I și regina Elisabeta, dar mai ales miniștrii vremii, intervin drastic. Ferdinand a fost somat să pună capăt relației. Se spune că Lascăr Catargiu ar fi spus: «Eu, Maiestate, nu spun că prinţul nu poate lua în căsătorie pe d-şoara Văcărescu, o poate lua, însă în cazul aista  trebuie să rămâie simplu particuler» În 1891, sub presiunea familiei și a intereselor statului, principele a cedat. Elena Văcărescu a părăsit țara, distrusă. Inima ei nu și-a mai revenit niciodată cu adevărat.  De altfel, nici nu s-a căsătorit vreodată. A fost una dintre cele mai dureroase pagini de dragoste din istoria Casei Regale române: un om care a renunțat la femeia pe care o iubea și care a primit în schimb un tron.

De Sfântul Valentin, aceste povești ne amintesc că iubirea și puterea se împletesc adesea dureros, dar și că, dincolo de politică, rămâne mereu inima – fragilă, curajoasă, uneori tragică, alteori eternă.