Irlanda, pusă să medieze una dintre cele mai grele dispute climatice din UE

Sistemul ETS funcționează de două decenii și se aplică industriilor mari poluatoare, relatează POLITICO. Companiile vizate trebuie să plătească pentru emisiile de carbon, iar plafonul total al emisiilor scade treptat. Revizuirea pregătită de Comisia Europeană vine într-un moment tensionat. Creșterea prețurilor la energie a respins criticile față de această politică. Mai multe guverne spun că sistemul pune presiune pe facturi și afectează competitivitatea companiilor europene.

Polonia, Italia, Cehia și Austria se numără printre statele care cer schimbări. Ele au fost susținute și de alte țări care consideră că industria are nevoie de mai mult spațiu financiar.

Franța, Germania și Spania au adoptat o poziție mai moderată, dar susțin și ele că sistemul trebuie ajustat. În schimb, Suedia, Danemarca, Finlanda și Țările de Jos se numără printre apărătirii actualei politici.

Industriile grele (oțelul, cimentul, aluminiul, industria chimică) spun public că vor să își reducă emisiile. În același timp, ele cer reguli mai favorabile și contestă unele părți ale sistemului.

Dublinul spune că poate fi un mediator neutru

Irlanda va prelua președenția Consiliului UE chiar înainte ca revizuirea să fie publicată. Asta îi oferă un rol central în discuțiile care vor urma între statele membre. Dublinul este văzut ca un actor mai puțin implicat direct în această dispută. Irlanda nu are o industrie grea la fel de mare ca alte state, astfel că impactul ETS asupra economiei sale este mai redus.

Ministrul irlandez al Energiei și Transporturilor, Darragh O’Brien, spune că această poziție poate ajuta țara să conducă negocierile.

„Nu venim cu un bagaj în această privință”, a spus O’Brien, referindu-se la istoricul Irlandei în raport cu sistemul european de taxare a carbonului. „Așadar, cred că vom acționa ca un mediator eficient și onest. Iar acest lucru este important pentru industrie, așa că trebuie să avansăm cât putem de mult în aceste șase luni.”

Pentru Irlanda, miza va fi găsirea unui compromis. Unele state vor protejarea ambițiilor climatice ale UE. Altele cer costuri mai mici pentru companii și gospodării.

Comisia ia în calcul schimbări, dar nu renunță la sistem

Comisia Europeană transmite că ETS trebuie păstrat. Totuși, oficialii europeni admit că pot fi făcute modificări. Una dintre variantele discutate este ca o parte mai mare din banii strânși prin sistem să ajungă înapoi la companii. Sumele ar urma să fie folosite pentru investiții în tehnologii mai curate, mai ales în sectoarele unde reducerea emisiilor este mai dificilă.

„Un sistem în care mai mulți bani sunt direcționați înapoi pentru tranziția sectoarelor greu de decarbonizat și pentru tehnologiile curate are, din punct de vedere intelectual, foarte mult sens”, a spus comisarul european pentru Climă, Wopke Hoekstra.

Sumele aflate în joc sunt mari. În 2025, veniturile din ETS au ajuns la 43 de miliarde de euro. În total, sistemul a generat peste 250 de miliarde de euro de la lansare. În prezent, aproximativ 20% din bani merg către programe europene, inclusiv Fondul Social pentru Climă și Fondul pentru Inovare. Restul banilor ajunge la guvernele statelor membre. Tocmai de aceea, o schimbare a modului în care sunt împărțiți banii ar putea fi greu de acceptat. Multe guverne folosesc aceste venituri pentru propriile programe de energie și climă.

Un alt subiect sensibil este cel al certificatelor gratuite acordate industriei. Mai multe state și companii cer condiții mai avantajoase, dar Comisia a respins până acum criticile privind calculele sale.

În forma actuală, sistemul prevede reducerea anuală a plafonului de emisii până la zero în 2039. Totuși, Comisia a sugerat recent că ritmul ar putea fi încetinit.

Mette Quinn, oficial european responsabil de piețele de carbon și mobilitate curată, a spus că executivul european ar putea „reduce viteza” sistemului și că se așteaptă la existența unor certificate „până departe în anii 2040” în cadrul ETS.

Comisia a indicat și că vrea o abordare mai realistă pentru certificatele gratuite. Într-o prezentare internă, instituția a transmis:

„Revizuirea va urmări să găsească o traiectorie mai realistă pentru certificatele gratuite.”

Nu este clar încă ce propuneri vor fi incluse în forma finală a revizuirii. După publicarea documentului, Irlanda va trebui să aducă la aceeași masă state cu interese foarte diferite.

„Prima dată-cheie este publicarea revizuirii”, a spus O’Brien.

CITEȘTE ȘI

POLITICO Secretarul american al Energiei minimizează valul de căldură din Europa