' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Între 28 mai şi 1 iunie se desfăşoară la “Romexpo” Târgul Internaţional de Carte “Bookfest”, o adevărată sărbătoare a cărţii, atât penru editori, cât şi pentru public.
Invitatul de onoare al celei de-a IX-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte este Polonia. Sub sloganul „Quo vadis Polonia? Spre următorul Nobel”, Institutul Polonez pregăteşte pentru “Bookfest 2014” o serie de evenimente menite să promoveze literatura poloneză şi să sporească interesul publicului român pentru autorii contemporani polonezi.
Printre invitaţi se numără Danuta Walesa, soţia fostului lider legendar al “Solidarităţii”, autoarea cărţii autobiografice „Visuri şi taine”, bestseller în 2011 la categoria „literatura faptului real”, Paweł Huelle, căruia îi va fi publicat un al doilea volum în limba română, culegerea de povestiri „Eram singur şi fericit”, Janusz Leon Wiśniewski, al cărui volum „Singurătate pe net”, tradus deja în numeroase limbi şi ecranizat în Polonia, a fost recent publicat în România. Vor avea loc, de asemenea, proiecţii de filme dedicate patru laureaţi ai “Premiului Nobel pentru Literatură”: Henryk Sienkiewicz (1905), Wladysław Reymont (1924), Czeslaw Milosz (1980) şi Wislawa Szymborska (1996).
Pe lângă scriitori şi profesionişti ai breslei din Polonia, “Bookfest” îl va avea ca oaspete pe editorul polonez Piotr Marciszuk, preşedintele “Federaţiei Europene a Editorilor”, cea mai importantă organizaţie patronală din domeniul editorial din Uniunea Europeană.
“Şoapte în Bucureşti”, la Editura “Compania„
Romanul unei drame româneşti care începe în 1939 în Bucovina şi se încheie în 1985 la Bucureşti “Şoapte în Bucureşti” – semnat de o americancă Kiki Skagen Munshi.
Români, vi se oferă o surpriză! Suntem, de regulă, nemultumiţi de imaginea pe care şi-o fac străinii despre noi. Şi o mai şi transmit! Dacă ne înregistrează cântecele sau ne fotografiază, pe noi şi peisajele noastre, înca mai merge. Dar când ne povestesc ei vieţile noastre, obiectăm: că habar n-au de istoria României, că s-au informat din birou, că n-au fost la piaţă şi la teatru, că au avut de-a face numai cu oficiali, că nu înţeleg ce înseamnă să trăieşti la ţară, că nu ne vorbesc limba, că nu percep apăsarea poliţiei noastre politice etc.
Cu Kiki Skagen Munshi şi cu romanul ei “Şoapte în Bucureşti”, editat acum şi în versiunea originală, “Whisper in Bucharest”, criticii vor avea ceva de furcă.
Pentru că doamna Munshi, oficial american care a petrecut vreo şapte ani în post la Bucuresti în anii ’80 şi la începutul anilor 2000, rezistă binişor la obiecţiile noastre.
De istoria României are habar, căci a făcut o cercetare şi şi-a dat şi un doctorat cu ea acum câţiva ani; s-a informat mai mult pe teren decât în birou, prin ţară şi printre oameni; s-a dus mult la piaţă şi la teatru – şi se mai duce şi azi, căci vine des în România, unde şi-a păstrat şi îmbogăţit mereu relaţiile; nu oficialii sunt pasiunea ei, ci, cu tot respectul cuvenit, neoficialii, cei care fac sarea pământului şi piperul oricărei naţiuni; nu numai că s-a născut la ţară, unde a şi crescut, în California de Sud.
Volumul, tradus de Ioana Ilie şi Adina Keneres, beneficiază de un “Cuvânt înainte”, semnat de Dinu C. Giurescu.
La Humanitas, Sorj Chalandon, câştigatorul Premiului Goncourt
“Al patrulea zid”, de Sorj Chalandon, apărut în colecţia “Raftul Denisei”, va fi lansat la “Bookfest” cu participarea autorului, sâmbătă, 31 mai, la ora 14.00, standul “Humanitas”.
O carte de o forţă rară, în care arta transcende, fie şi pentru o clipă, realitatea războiului şi a urii. “Al patrulea zid”, roman nominalizat la “Premiul Goncourt” în 2013, i-a adus lui Sorj Chalandon două premii importante: Premiul “Goncourt des lycéens” şi Premiul “Liste Goncourt – le Choix Roumain”.
“Al patrulea zid” este un roman despre „violenţă ca semn al slăbiciunii”, cum ar spune unul dintre personajele-cheie, regizorul grec Samuel Akounis, militant împotriva coloneilor în ţara sa şi apoi refugiat la Paris. O pledoarie implicită împotriva violenţei cunoscute de când lumea, de la povestea Antigonei, de pildă: Antigona lui Sofocle, dar şi a lui Jean Anouilh. Pentru a îndeplini ultima dorinţă a prietenului său Sam, Georges, studentul uluit de lumea în care trăieşte, sfâşiat între tradiţie, revoluţie şi datorie, încearcă să pună în scenă piesa lui Jean Anouilh într-un teatru deloc convenţional: teatrul de război din Beirutul anului 1982, în care devine la rându-i actor. Rămânem însă, chiar şi după încheierea acestei cutremurătoare poveşti, cu o întrebare: Antigona cine este? Doar preafrumoasa palestiniană Imane, unul câte unul, actorii imposibilului spectacol printre ruinele Beirutului, Georges ori fiecare personaj al tragediei de pe ţărmurile Mediteranei?
Sorj Chalandon este invitatului Institutului Francez şi al Editurii “Humanitas Fiction” la “Bookfest 2014”. El va participa la două evenimente. Vineri, 30 mai, la ora 18.00, în standul Institutului Francez, Sorj Chalandon este invitat alături de traducătorul său în limba română, Doru Mareş, şi de directorul editorial “Humanitas Fiction”, Denisa Comanescu, la o dezbatere cu tema „Drumul scriiturii: creaţie, publicare, traducere”. Sâmbătă, 31 mai, la ora 14.00, în standul Editurii “Humanitas” va avea loc lansarea romanului “Al patrulea zid”, urmată de o sesiune de autografe.
„Rareori un text de ficţiune a reuşit să surprindă atât de bine intensitatea unui război, folosind tema teatrului ca armă retorică şi politică. Un roman în care se aud inimi bătând şi bubuie lumea”, scrie cronicarul de la “L’Express”.
„Fost reporter, Sorj Chalandon cunoaşte atât de bine războiul, încât ştie că nu e nimic de ştiut despre război. Ci doar de simţit. Acest «Al patrulea zid» al lui se desfăşoară pe firul întins al stupefacţiei pe care o provoacă. Autorul spune că a scris în «tăcerea păcii». Lectura cărţii, în această asurzitoare tăcere, pe când se aud iaraşi zgomotele armelor, este mai mult decât necesară. Şi justă”, apreciază “Le Figaro”.
Scriitorul francez Sorj Chalandon s-a născut la 16 mai 1952 în Tunis. Din 1973 până în 2007 a fost reporter, apoi redactor-şef adjunct la “Libération”, iar din 2009 este redactor la “Le Canard enchaîné”. A realizat reportaje despre Liban, Iran, Irak, Somalia şi Afganistan, experienţă pe care a folosit-o din plin în scrierile sale literare. În 1988 a primit Premiul “Albert Londres” pentru reportajele despre Irlanda de Nord şi despre procesul Klaus Barbie. A debutat ca romancier în 2005, cu “Le petit Bonzi”, şi de atunci romanele sale au fost recompensate cu numeroase premii literare importante: în 2006, Premiul “Médicis” pentru “Une promesse”, în 2008, Premiul “Joseph Kessel” şi Premiul “Simenon” pentru “Mon traître”, în 2011, “Marele Premiu pentru roman” al Academiei Franceze pentru “Retour à Killybegs”. Romanul “Al patrulea zid” (“Le quatrième mur”) a apărut în 2013.
Broaşte, ultimul roman al laureatului Nobel, Mo Yan
Duminica, 1 iunie, la ora 12.30, va fi lansat volumul laureatului “Premiului Nobel pentru literatura” din 2012, Mo Yan, apărut, de asemenea, în colecţia “Raftul Denisei”.
Proiect cu mai multe variante, finalizat în urma a zece ani de elaborare, romanul “Broaşte”, publicat în 2009, a fost distins cu cel mai prestigios premiu literar chinez, care poarta numele marelui prozator modern “Mao Dun”. Mo Yan dedică în mod special romanul acelor cititori care au cunoscut tragismul şi absurdul campaniei „planificării familiale”.
Cinci scrisori ample, trimise unui scriitor japonez prieten de către naratorul romanului, autorul dramatic cu pseudonimul Mormoloc, spun povestea vieţii fabuloasei mătuşi a acestuia, doctor ginecolog de ţară. Pe fundalul întâmplărilor dramatice din perioada anilor ’60, când în China era aplicată brutal politică de control al natalităţii, avorturile şi sterilizările tulburau profund lumea satului, atinsă în cel mai conservator aspect al culturii tradiţionale confucianiste. Naraţiunea principală, care are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă şi înfricoşătoare a mătuşii, talentata doctoriţă Wan-Inima, se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor din ţinutul Gaomi, urmărind consecinţele tragice ale acestei politici dure şi degringolada valorilor în timpul reformelor şi deschiderii din anii ’90. Criza conştiinţei pe care o trăiesc intelectualii trecuţi prin experienţa Revoluţiei Culturale are în cazul doctoriţei Wan-Inima o intensitate specială, cu manifestări dramatice ale memoriei şi remuşcării.
Traducere: Florentina Vişan.
“Portocala mecanică”, o ediţie jubiliară
Alcătuită de Andrew Biswell, cuprinde romanul revizuit după manuscrisul original din 1961, comparat cu mai multe variante publicate în timp, însoţit de “Prologul” şi “Epilogul” scrise de Anthony Burgess în anii ’80 pentru versiunea dramatică, de eseuri, articole şi fragmente inedite din interviuri ale scriitorului care ţin de geneza, transpunerea cinematografică şi scenică a cărţii, precum şi de recenzii semnate de mari autori. “Portocala mecanică” a fost ecranizată de Stanley Kubrick în 1971, într-un film celebru, avându-i în rolurile principale pe Malcolm McDowell, Patrick Magee şi Michael Bates.
„«O portocală mecanică» este o veche expresie cockney care se aplica la orice presupune deviere, aici «deviere» neavand neapărat o conotaţie homosexuală. Nimic, de altfel, nu poate fi mai nefiresc decât o portocală mecanică. În perioada în care lucram în Malaysia ca profesor, elevii mei, când li se cerea să scrie un eseu despre o zi în junglă, adesea spuneau că luau cu ei o sticlă de «suc de orang». «Orang» este un cuvânt obişnuit în Malaysia şi înseamnă «fiinţă umană». Cockney şi limba malaeză s-au contopit în mintea mea şi au generat imaginea unor oameni suculenţi şi dulci precum portocalele, forţaţi să intre în forma unor obiecte mecanice”, explica Anthony Burgess.
Traducere de Carmen Daniela Ciora şi Domnica Drumea.
“Cronica vieţii care trece”, de Pessoa
Pagini de jurnal ♦ Variantă a iubirii Hamlet–Ofelia trăită de Pessoa la modul epistolar ♦ Cronica vieţii care trece, în idei incomode ♦ Scandal de presă ca farsă metafizică ♦ Înşelătoare pledoarii pentru false ambiţii politice ♦ Provocările unui bancher devenit anarhist prin îmbogăţire ♦ Canibalismul ca artă culinară ♦ Indignările unui pudic ♦ Elogiul piromaniei sau despre labirintul gloriei.
„Nicicând Fernando Pessoa nu e mai absent din sine, din alţii şi din lume decat în aceste scrisori către Ophélia care au în fundal spectrul oraşului Lisabona, atât de viu pe din afară şi atât de ireal pe dinlăuntru, conţinându-l şi pe Poet, care se pretează la cel mai serios joc ca şi cum ar fi fost un extraterestru faţă de el însuşi. Toţi cititorii cunosc, fiindcă el nu le-a impus-o, lumea lui de irealitate visată, în care el s-a refugiat de la bun început pentru a putea suporta insuportabila realitate căreia îi spunem Viaţă”, afirma Eduardo Lourenço.
Traducere de Dinu Flămând şi Micaela Ghiţescu. Editie îngrijită de Dinu Flămând.
“Poem deschis. Antologie 1947–2013”
Tadeusz Rozewicz (1921–2014) face parte din familia marilor poeţi europeni care au depus mărturie despre traumatismele secolului trecut. În opera lui Rozewicz, marcată de cel de-al Doilea Război Mondial şi de totalitarismul comunist, transpar în forme specifice problemele fundamentale ale omului contemporan: implicarea sa în istorie, mizeriile acumulate de-a lungul vieţii, lipsa de sens a existenţei, deformarea şi răsturnarea axiologiei, prezenţa răului în lume etc. Omul este redus de cele mai multe ori la un simplu obiect. Aceste conţinuturi şi imagini neliniştitoare sunt prezentate în versuri lipsite de semne de punctuaţie, scrise în structuri sintactice eliptice, enunţul fiind împărţit în versuri cu lungime diferită, în funcţie de importanţa frazei şi a cuvintelor. Aşa cum spunea el însuşi în anul 1958: „Muzica, sunetul şi imaginea, metafora mi s-au părut nu aripi ce poartă poezia de la creator spre receptor, ci un balast care trebuie îndepărtat pentru ca poezia să se poată ridica şi deveni deocamdată capabilă nu să zboare mai departe, ci să trăiască în continuare”.
Volmul tradus de Constantin Geambaşu, care semnează şi prefaţa şi tabelul cronologic, va fi lansat vineri, 30 mai, la ora 17.00.
“Pescăruşul Jonathan Livingston”
De la apariţia sa, în 1970, “Pescăruşul Jonathan Livingston” a atins vânzări de peste 60 de milioane de exemplare (primul milion în nici doi ani de la publicare). S-a aflat în fruntea listei de bestselleruri a publicaţiei “New York Times” 38 de săptămâni şi a ocupat prima poziţie doi ani la rând, în 1972 şi în 1973, în topul din “Publishers Weekly”. Aceasta ediţie completă, care include un capitol final inedit, a apărut în SUA sub formă de e-book în februarie 2014.
În 2013 Richard Bach a descoperit între manuscrisele lui de tinereţe o parte a patra a poveştii, pe care nu i-o trimisese editorului său în 1970. O întâmplare plină de miez, căci acest capitol final avertizează asupra schimbărilor primejdioase ce îi pândesc, cu trecerea timpului, pe adepţii unei discipline spirituale: aceasta se poate transforma în ritual mecanic, golit de sens, învăţăturile devin dogmă, iar libertatea deplină a căutarii este ameninţată de intoleranţa celor cantonaţi în certitudini comode.
Traducere de Anca Nemoianu. Ilustraţii de Russell Munson.
Lansarea este programată duminica, 1 iunie, la ora 16.00.
“Abaddon exterminatorul”, o creaţie densă, vizionară
„Când m-am apucat să scriu cel de-al treilea roman, care în final avea să devină «Abaddon exterminatorul», intenţia mea era să construiesc un roman despre roman, un fel de roman la puterea a doua. Voiam să scriu ceva care să fie în acelaşi timp ficţiune, dar şi o dezbatere asupra ficţiunii, un fel de anchetă asupra formei înseşi a genului, asupra posibilităţilor, a limitelor, a secretului izvoarelor sale în adâncul sufletului omenesc”, mărturisea autorul, Ernesto Sabato.
Unul dintre cele mai cutremurătoare romane ale secolului XX, ultima parte a trilogiei care mai cuprinde “Tunelul” şi “Despre eroi şi morminte”, “Abaddon exterminatorul” este o creaţie densă, vizionară, de un intelectualism rafinat. Într-un Buenos Aires terorizat de dictatura militară de la începutul anilor ’70, o serie de semne nefaste, de premoniţii şi evenimente inexplicabile par să anunţe o inevitabilă apocalipsă. Un vagabond clarvăzător zăreşte un semn pe care numai el pare să-l înţeleagă: un dragon cu şapte capete vărsând flăcări pe cerul înserării, un tânăr idealist e torturat şi ucis de poliţie, care îl bănuieşte de subversiune, agenţi ai Răului par să se fi răspândit pretutindeni şi, treptat, peste lumea lipsită de speranţă se înstăpâneşte puterea tenebrelor.
Apărut în “serie de autor”, volumul tradus de Tudora Şandru Mehedinţi va fi lansat sâmbătă, 31 mai, la ora 18.00.
“Confidentul”, romanul încununat cu numeroase premii
Un adevărat fenomen editorial, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène Grémillon a devenit bestseller imediat după apariţie, în 2010, fiind tradus până în prezent în 27 de ţări. “Confidentul” a fost încununat în Franţa cu numeroase premii, printre care “Lauriers Verts de la Forêt des Livres” – “Prix du Premier Roman” (2010), “Prix Palissy” (2011), “Prix Emmanuel Roblès” (2011), “Prix Montalembert” (2011) şi “Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture Saint-Germain-en-Laye” (2011), în Germania primind “Euregio-Schüler-Literaturpreis” (2013).
Paris, 1975. După tragicul accident în care-şi pierde mama, tânăra editoare Camille Werner descoperă printre misivele previzibile un plic ciudat. În el, o scrisoare de câteva pagini, relatând întâmplări din copilăria unor necunoscuţi. O eroare a poştei sau poate o scăpare a expeditorului anonim, crede Camille. Dar primul plic e doar începutul unui şir de scrisori care, filă cu filă, deapănă povestea a două iubiri imposibile şi a nenumărate vieţi sfărâmate. Încetul cu încetul, Camille înţelege că teribila taină pe care vrea să i-o împărtăşească autorul anonim o priveşte chiar pe ea. În acest roman, care are suflul marilor istorisiri, Hélène Grémillon asociază pasiunea cu suspansul psihologic, într-un admirabil stil literar.
Lansare la Bookfest sâmbătă, 31 mai, la ora 17.00.
Peste 1.000 de titluri “Polirom” şi “Cartea Românească”
Titluri noi la Polirom
La ediţia din acest an a Salonului Internaţional de Carte, Editurile “Polirom” şi “Cartea Românească” vor participa cu peste 1.000 de titluri, toate aflate la reducere (20%). La standul editurii (Pavilionul C2), vizitatorii târgului vor putea găsi cele mai recente apariţii (fiction şi nonfiction, cca 400 de titluri noi de la ediţia anterioară a tîrgului), dar şi peste 100 de titluri la preţul unic de 9,99 lei.
Vă dau întâlnire la stand: Gabriela Adameşteanu • Nadia Anghelescu • George Banu • Mirel Bănică • Mircea Bârsilă • Lavinia Branişte • Emil Brumaru • Gabriel Chifu • Luminiţa Corneanu • Liliana Corobca • Gabriel Daliş • Gabriel Decuble • Mircea Diaconu • Nicu Gavriluţă • Dragoş Ghiţulete • Paweł Huelle • Constantin Iftime • Aurora Liiceanu • Radu Mareş • Andrei Oişteanu • Ovidiu Pecican • Marta Petreu • Mihai Radu • Małgorzata Rejmer • Simona Sora • Octavian Soviany • Daniel Şandru • Eugen Uricaru.
Vor fi lansate noi titluri apărute în seriile de autor: Gabriela Adameşteanu – volumul de amintiri “Anii romantici”, Marta Petreu – volumul inedit de poezie “Asta nu este viaţa mea” şi colecţia de eseuri “Biblioteci în aer liber”, Aurora Liiceanu – “Soacre şi nurori. La cine este cheia?”, Andrei Oişteanu – “Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură”, ediţia a III-a, revăzută, adăugită şi ilustrată.
Volume editate la Cartea Românească
Fanii colecţiei „Opere” (coordonator Daniel Cristea-Enache) vor descoperi două noi volume, “Opere III. Teatru”, de Gellu Naum, volum îngrijit de Simona Popescu şi Ion Cocora, şi “Opere IV. Dumnezeu se uită la noi cu binoclul”, de Emil Brumaru, prefaţă de Ioana Pârvulescu.
Cele mai recente apariţii din „Ego. Proză” (coordonator Lucian Dan Teodorovici), colecţie care împlineşte anul acesta 10 ani de existenţă, se vor găsi, de asemenea, la târg. Amintim doar câteva dintre acestea: “Sebastian, ceilalţi şi-un cîine”, de Mihai Radu; “O dimineaţă la vînătoare”, de Ligia Ruscu; “Zaraza”, de Andrei Ruse.
Dintre cele mai recente apariţii din colecţia de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), amintim câteva titluri foarte aşteptate de fanii seţiunii: “Eu sînt Malala”, traducere din limba engleză şi note de Ioana Georgescu, autobiografia tinerei pakistaneze Malala Yousafzai (n. 1997); “Pe cînd eram doar nişte puşti”, autobiografia celebrei Patti Smith, traducere din limba engleză şi note de Casiana Ioniţă; “Foc palid”, de Vladimir Nabokov, traducere din limba engleză de Veronica D. Niculescu, ediţie îngrijită de Anca Băicoianu; “Operaţiunea Sweet Tooth”, de Ian McEwan, traducere din limba engleză şi note de Dan Croitoru.
Numeroase volume din literatura poloneză
Cărţile autorilor polonezi invitaţi la Bookfest şi publicaţi de “Polirom” vor interesa, de asemenea, cititorii: “Eram singur şi fericit”, de Paweł Huelle, colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere din limba polonă şi note de Radosława Janowska-Lascar şi Mihaela Cornelia Fiscutean; “Bucureşti. Praf şi sînge”, de Małgorzata Rejmer, colecţia „Ego-grafii”, traducere de Luiza Săvescu.
Un alt eveniment de neratat este şi lansarea unei istorii comprehensive a Poloniei de la origini până în 2000, “Istoria Poloniei. Terenul de joacă al lui Dumnezeu” (două volume), de Norman Davies, în colecţia „Historia”, traducere de Carmen Bartl.
Din colecţiile şi domeniile de nonficţiune amintim: “Jurnal. Volumul al II-lea: 1888-1892, Carol I al României” (stabilirea textului, traducere din limba germană, studiu introductiv şi note de Vasile Docea), “Introducere în islam”, de Nadia Anghelescu, în colecţia „Hexagon. Religie şi spiritualitate”, “Monologurile neîmplinirii”, de George Banu, cu desene de Helmut Stürmer şi Roxana Popescu, şi “Seinfeld şi sora lui Nabokov” de Simona Sora, ambele apărute în colecţia „Ego-grafii”.
O surpriză pentru fanii Mihaelei Rădulescu: “Cum iubesc bărbaţii”, cel mai recent volum semnat de autoare.
Cele mai noi titluri de la “Cartea Românească” vor fi şi ele prezentate cititorilor: “Călcîiul lui Magellan”, de Octavian Soviany; “Însemnările mele” de Maria Banuş; “Beniamin”, de Eugen Uricaru; “Leonid Dimov. Un oniric în turnul Babel”, de Luminiţa Corneanu; “Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România”, de Liliana Corobca.
Spicuim din programul lansărilor
Miercuri, 28 mai, la ora 13.30: “Ipostaze ale ideologiei în teoria politică”, de Daniel Şandru, este comentată de Dan Pavel, Doru Tompea, Sorin Bocancea. Moderator: Adrian Şerban.
La ora 14.30: vor vorbi despre “Introducere în islam”, volumul Nadiei Anghelescu, Simona Sora, Yusuf Nevzat, Răzvan Voncu.
“Însemnările mele”, volume apărute cu ocazia Centenar Maria Banuş, vor fi comentate, la ora 15.00, de Nora Iuga, Tudor Banuş, Ovidiu Şimonca, George Neagoe. Moderator: Daniel Cristea-Enache.
Joi, 29 mai, la ora 17.30 sunteţi aşteptaţi la lansarea cărţii “Monologurile neîmplinirii”, de George Banu, prezentate de Matei Martin. Actriţa Ana Ciontea va citi fragmente din volum.
La ora 18.00, Ioan Es. Pop şi Cosmin Perţa vor vorbi despre “Elefantul de cîmpie”, semnat de Constantin Iftime, iar la ora 18.30, este anunţată “Improvizaţie ca la carte”, eveniment Bookblog.ro
Vineri, 30 mai, la ora 13.00, volumul “Sindromul Robinson”, de Radu Mareş, va fi comentat de Marcel Petrişor, Ion Papuc, Bedros Horasangian, iar la ora 13.30, este rândul criticilor Gabriel Dimisianu, Ioan Holban şi Paul Cernat să analizeze cartea lui Eugen Uricaru, “Beniamin”.
Din programul de sâmbătă, 31 mai, reţine atenţia lansarea volumelor “Asta nu este viaţa mea” şi “Biblioteci în aer liber”, de Marta Petreu, prezentate de Ion Bogdan Lefter, la ora13.00.
La ora 14.00, ES Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone în România, Mihai-Răzvan Ungureanu, şi Adrian Şerban comentează “Istoria Poloniei” de Norman Davies, la standul Institutului Polonez.
Din Seriile de autor, la ora 14.00, vă puteţi întâlni cu Carmen Muşat, Adina Diniţoiu şi Mircea Martin într-o discuţie despre “Anii romantici” de Gabriela Adameşteanu.
La ora 15.00: Întâlnire cu Paweł Huelle şi cărţile sale “Eram singur şi fericit” şi “Mercedes Benz”, comentate de Luiza Vasiliu, T.O. Bobe şi Bogdan-Alexandru Stănescu.
La 16.30: Eveniment editorial “Biblioteca Polirom”: Vladimir Nabokov, “Foc palid”. Invitaţi: Aurora Liiceanu, Veronica D. Niculescu, Florin Iaru.
Moderator: Bogdan-Alexandru Stănescu.
Duminică, la ora 13.00, Cristea-Enache, Angelo Mitchievici şi Cosmin Ciotloş prezintă “Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură”, de Andrei Oişteanu, ediţia a III-a, revăzută.
Iar la ora 14:00, trei titluri-eveniment în “Biblioteca Polirom”: Colm Tóibín, “Testamentul Mariei”, Dylan Thomas, “Portretul artistului ca tînăr cîine” şi Ian McEwan, “Operaţiunea Sweet Tooth”. Invitaţi: Elisabeta Lăsconi, Carmen Muşat, Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Dan Croitoru.
La ora 15.00: Întâlnire cu Małgorzata Rejmer şi volumul ei “Praf şi sînge” şi lansarea cărţii “Gottland”, de Mariusz Szczygieł, apărută la Editura “Art”. Participă E.S. Jiří Šitler, Ambasadorul Republicii Cehe în România, E.S. Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone în România, Laura Albulescu, Adina Popescu, Bogdan Ghiu, Adrian Şerban.
Moderator: Matei Martin. Evenimentul va avea loc la “Scena”, pavilionul C4.
Poveşti din spaţiul dunărean la “ICR”
ICR va fi, de asemenea, prezent la Salonul Internaţional de Carte “Bookfest”.
Sunteţi invitaţi, joi, 29 mai, ora 17.30, la lansarea albumului “Il corpo dell’ imagine” de Doina Botez, apărut la Editura “Skira”, Italia, 2013, publicat în ediţie bilingvă (engleză-italiană) în cadrul programului “Publishing Romania”. Alături de artistă vor fi prezenţi: Liviu Jicman, vicepreşedinte al ICR, Giuseppina Leone, Special Projects and Foreign Rights Manager Skira, criticul de artă Mihaela Varga, Mihail Dobre, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi fost ambasador la Vatican, Mariana Avanu Bulei, redactor-şef, Editura ICR.
Duminică, 1 iunie, la ora 12.00, standul ICR va găzdui dezbaterea „Dimensiunea culturală a economiei“, la care vor participa prof. dr. Mircea Coşea, prof. dr. Cristina Bălăceanu şi Adrian Mihalache (moderator).
Cărţile publicate de Editura Institutului Cultural Român vor putea fi achiziţionate pe durata târgului cu o reducere de 30%.
De asemenea, Institutul Cultural Român este partener al proiectului „Donau Lounge“, în cadrul căruia vor fi organizate mai multe evenimente la “Bookfest”.
La iniţiativa Institutului “Balassi – Collegium Hungaricum” din Viena a fost înfiinţat, în capitala Austriei, clusterul cultural dunărean “Danube Cultural Cluster”, având ca scop organizarea de evenimente culturale şi literare cu participarea ţărilor dunărene. „Donau Lounge“ este un proiect ce promovează la târgurile internaţionale de carte conexiunile culturale din spaţiul dunărean, propunându-şi consolidarea colaborării culturale dintre ţările dunărene. Această platformă de colaborare este cel mai important obiectiv al “Danube Cultural Cluster” de până acum, armonizat cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării.
La Bookfest, pe lângă standul cu cărţi şi informaţii despre literatura şi cultura ţărilor dunărene participante, vor fi organizate mai multe evenimente: masă rotundă pe tema strategiei dunărene, lecturi dezbateri, un spectacol-performance şi un show gastronomic (mâncăruri şi vinuri din ţările participante).
Joi, 29 mai, la ora 16.00 puteţi participa la “Discuţii literare despre Dunăre”. Participă: Darvasi László (HU), Daniel Bănulescu (RO), Mehes Márton (HU). Ele vor fi urmate, la ora 18.00, în cadrul “Cinematograful de Artă Bookfest”, de proiecţia filmului documentar austriac “Fair Wind. Însemnările unui călător”, un film fără dialog, în regia Bernadettei Weigel.
Vineri, 30 mai, la ora 16.00 este organizată o masă rotundă cu tema “Strategia Dunăreană: regionalism şi sustenabilitate”, cu Peter Langer (DE), Jutta Sommerbauter (AT), Mehes Márton (HU), Syavics Petra, Bara Gyula şi Bogdan Trâmbaciu. Moderator: Liviu Mihaiu.
Nu putem omite Lectura de poveşti din spaţiul dunărean şi workshopul pentru copii, moderat de Olasy Ramona, în cadrul “Clubului Şoriceilor de Bibliotecă”, de la ora 17.00.
La ora 18.00, o lectură din “Vânătorii de câini din Loyang”, de Darvasi Lasylo, iar la ora 18:00, filmul artistic “Delta”, producţie Ungaria-Germania, regizată de Mundruczo Kornel.
La ora 19.00, lectură din “Lesereise Donau: Vom Schwarzwald zum Schwarzen Meer” / “Călătorie literară dunăreană: de la Pădurea Neagră până la Marea Neagră” de Jutta Spmmerbauer, urmaă de o Lectură publică cu invitat surpriză în dialog cu Horaţiu Decuble, din “Aléas Ich” de Alea Torik din Germania.
Sâmbătă, 31 mai, la ora 12.00, puteţi asulta o lectură publică din cartea “Te pup în fund, Conducător Iubit!” de Daniel Bănulescu, prilejuită de apariţia volumului în limba maghiară.
“Ghidul Deltei Dunării”, de Liviu Mihaiu, va fi lansat, la ora 14.00 de Marisu Cosmeanu, urmat de “Filosofia vinului” de Hamvas Bela, şi The Danube: A Journey Upriver from the Black Sea to the Black Forest, de Nick Thorpe din Marea Britanie.
La ora 20.00: “Show gastronomic”. Mâncăruri şi vinuri specifice din ţările dunărene, la Cafeneaua Literară “Julius Meinl”, din Pavilionul C4.
Ziua de duminică, 1 iunie, începe la ora 12.00, cu surtmetrajul “Apele tac” de Anca Miruna Lăzărescu şi se termină cu prezentarea proiectului “acvariu interactiv”.
“Curtea Veche Publishing” şi cărţile regale
Nassim Nicholas Taleb
Editura a pregătit reduceri de preţ de până la 70%, titluri ce cu siguranţă vor surprinde şi o serie de evenimente deosebite – de la ateliere pentru copii la dezbateri şi întâlniri cu personalităţi de seamă ale societăţii contemporane.
“Antifragil”, noua carte-fenomen a unuia dintre cei mai influenţi gânditori contemporani, Nassim Nicholas Taleb (autorul volumului “Lebăda neagră”), şi noul bestseller al lui Daniel Goleman – “Focus“ – sunt printre cele mai aşteptate volume, publicate după un debut internaţional răsunător.
Cu prilejul sărbătoririi literaturii Poloniei la această ediţie a “Bookfest”, publicul este invitat la o întâlnire specială cu una dintre cele mai importante Prime Doamne ale Europei – Danuta Walesa, soţia fostului Preşedinte al Poloniei, lider legendar al “Solidarităţii” şi laureat al “Premiului Nobel”, Lech Walesa, care va fi prezentă alături de Piotr Adamovicz la lansarea autobiografiei “Visuri şi secrete”. Întâlnirea va fi moderată de Emil Hurezeanu.
Printre numeroasele noutăţi aduse în atenţie prin lansări de carte se numără şi cărţile regale “Drumul spre casă” şi “Jurnal regal”, “Ruleta maghiară” de Markó Béla, proiectul “Cartea Cehă” şi două noi titluri semnate de celebrul Leszek Kolakowski: „Este Dumnezeu fericit?” şi „Prezenta mitului”.
Copiii vor fi răsfăţaţi cu mai multe ateliere de desenat şi povestit şi un atelier de “Teatrul Cititorilor”, inspirat din metodologia cluburilor de lectură “Cărţile copilăriei”.
Să amintim şi momentul “Cartea Cehă la Curtea Veche”, cu lansarea volumelor “Scrisori către Dubenka” de Bohumil Hrabal şi “Rugă pentru Katerina Horovitzová” de Arnost Lustig şi lansarea volumului “Bifurcaţii” de Liviu Ornea.
Două decenii cu “Grupul Editorial Trei”
Bookfest, sărbătoarea cărţii
Grupul Editorial Trei sărbătoreşte 20 de ani la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2014, cu lansări de carte şi noutăţi editoriale.
Cărţile editurilor “Trei”, “Pandora M” şi “Lifestyle Publishing” au reducere de până la 30%. De asemenea, peste 50 de titluri vor avea preţ promoţional 10 lei.
Stanislas Pierret, Director al Institutului Francez din Bucureşti, şi Arnaud Littardi vor fi prezenţi la standul Grupului Editorial Trei, pentru lansarea volumului lor “Operaţiunea Seruven”.
Ahmed şi Sinan, doi diplomaţi recunoscuţi şi apreciaţi, sunt trimişi în misiune la Paris, unde trebuie să se asigure de buna desfăşurare a unui amplu eveniment cultural.
„Operaţiunea Serüven“ este menită să schimbe imaginea ţării lor în Franţa, cu ocazia aderării Turciei la Uniunea Europeană.
Numai că acest eveniment cultural atrage din partea potrivnicilor aderării Turciei o rezistenţă susţinută de tot felul de tentative tragicomice de sabotare.
Fiind totodată jurnal de călătorie, thriller diplomatic şi fabulă filosofică, această carte plină de umor şi imposibil de inclus într-o singură categorie înlătură bariere şi face lumină într-o lume a blocajelor administrative şi a intereselor absconse.
În perioada 2004–2008, Stanislas Pierret a fost consilier cultural la Ankara, iar Arnaud Littardi director al Institutului Francez de la Istanbul. Până atunci fiecare ocupase mai multe posturi diplomatice: primul la Praga şi Budapesta, cel din urmă la Québec, Canberra şi Atena.
În anii petrecuţi în Turcia au lucrat împreună şi au legat o prietenie puternică. Astfel că în 2008, când a primit misiunea de a organiza evenimentul „Anotimpul Turciei“ în Franţa, Stanislas Pierret i-a cerut prietenului său, Arnaud Littardi, să-i fie complice şi partener în acest demers. O aventură din care s-a inspirat cartea de faţă, care combină ritmul detectivistic, jurnalul de călătorie şi metafora filosofică.
Începând din 2011, Stanislas Pierret este consilier de cooperare al Ambasadei Franţei în România şi Director al Institutului Francez din Bucureşti.
“franceza un avantaj”, o carte sumbră şi dură
“franceza un avantaj” e o carte sumbră şi dură. În volumul poetului Mihai Duţecu sună bătaia rece a unui metronom, ca o numărătoare inversă spre zero. “Aventuri corporatiste în cheie minoră, dar pe bani mulţi, poveşti triste de familie ca nişte străzi fără ieşire, personaje ridicole precum domnul Corneliu, managerul care aduce oase câinilor de la un restaurant din Viena, fiinţe care sunt doar o recuzită de gesturi alienate şi haine de firmă. Peste tot, suprafaţa glossy a unei vieţi sub care mocneşte neconsumată, neconsumabilă, amărăciunea sărăciei lăsate de curând în urmă. Spuma acră a zilelor la mall, afectivitatea subzero, exterioritatea impenetrabilă a celor din jur, singurătatea înnebunitoare în doi într-o cameră de hotel din Bulgaria, disperarea înghiţită de prea multe ori, pe toate le extermină! Duţescu, tehnic dar şi «etic lucid», închizându-le fără milă în forma unor poeme, dându-le mat din câteva mutări”, apreciază Rareş Moldovan.
M. Duţescu (n. 1979, Alexandria) este arhitect şi lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.
În urma câştigării concursului organizat de Editura “Cartea Românească”, publică în 2010 volumul de poezie şi toată bucuria acelor ani trişti – distins ulterior cu premiile naţionale „Iustin Panţa” şi „Mihai Eminescu” pentru debut.
