Nistrul, poluat cu peste 1,5 tone de substanțe petroliere; Ministrul Mediului: „Îmi doresc ca Rusia să plătească” // VIDEO
O cantitate de cel puțin 1,5 tone de produse petroliere deversate în râul Nistru, potrivit informațiilor transmise autorităților de la Chișinău de partea ucraineană, însă specialiștii avertizează că volumul real al poluării ar putea fi mult mai mare, relatează jurnal.md. În timp ce echipele de intervenție din Republica Moldova monitorizează situația și instalează baraje și filtre absorbante pentru a limita răspândirea substanțelor petroliere, autoritățile au mobilizat resurse suplimentare, inclusiv militari și salvatori, pentru a preveni extinderea contaminării.
În acest context, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV, că incidentul este o consecință directă a războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a subliniat că își dorește ca Federația Rusă să plătească pentru pagubele și distrugerile provocate în regiune, atât Republicii Moldova, cât mai ales Ucrainei.
Autoritățile ucrainene i-au informat responsabilii de la Chișinău că pe râul Nistru s-ar fi revărsat aproximativ 1,5 tone de produse petroliere. Totuși, potrivit analizelor efectuate de specialiști și discuțiilor purtate cu experți din România și Republica Moldova, cantitatea ar putea fi semnificativ mai mare decât cea anunțată inițial.
O echipă mixtă moldo-română instalează filtre pentru a curăța râul Nistru
România este implicată în eforturile de curățare a râului Nistru. O echipă mixtă moldo-română instalează filtre în apropiere de orașul Soroca din nord, pentru a preveni scurgerea poluanților spre sud, relatează RFI. Scurgerile au fost cauzate de bombardamentele Rusiei în Ucraina.
„Am trimis în Republica Moldova materiale absorbante, avem 9 colegi care ajută pe teren”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu. „A fost dată și o decizie a Consiliului Național pentru Situații de Urgență, pentru a putea să mobilizăm cât mai multe materiale care să ajute la lucrările care au loc în aceste zile. Vom continua ajutorul, suportul pe care îl oferim, cu oameni și cu resurse materiale”.
Iar ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a declarat că deja al doilea transport cu suport din partea României este în teren și echipamentele de curățare a râului sunt montate.
„Din datele oficiale pe care le-am primit din partea ucraineană, ar fi vorba despre o tonă și jumătate de combustibil petrolier. Dar din analizele și estimările specialiștilor noștri ar fi o cantitate mult mai mare”, a spus Hajder.
Acesta a mai spus că „vinovatul exclusiv pentru poluarea fluviului este Federația Rusă”.
Republica Moldova deschide negocierile tehnice cu UE pe ultimele trei capitole de aderare: „Un pas important”
Negocierile tehnice pe ultimele trei grupuri de capitole de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar urma să fie deschise marți, 17 martie, la Bruxelles, a anunțat Nicu Popescu, emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice al președintei Maia Sandu, relatează Moldova 1.
Deschiderea negocierilor pe aceste capitole reprezintă o etapă importantă pentru țara noastră în procesul de integrare europeană, dar nu una decisivă, a precizat fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, ediția din 16 martie.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană constă din zeci, sute, uneori chiar mii de acțiuni în fiecare domeniu, iar fiecare etapă a negocierilor trebuie să fie privită echilibrat, fără a fi dramatizată sau prezentată excesiv triumfalist, a adăugat Nicu Popescu.
„Aceste negocieri tehnice contează, sunt un pas important, un lucru foarte bun. În același timp, în Republica Moldova se făceau, și până acum, mulți pași – erau adoptate măsurile necesare, ajustat acquis-ul comunitar, aveau loc reformele necesare și ulterior se va face același lucru”, a punctat emisarul, la postul național de radio.
Chișinăul primește aproape €200 mln din Planul de Creștere al UE. Kos: „Moldova este printre țările care avansează cel mai bine”
Comisia Europeană a debursat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce autoritățile au realizat 24 din cele 26 de reforme prevăzute în Planul de creștere, relatează Newsmaker.md. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 17 martie.
„Sunt foarte bucuroasă să anunț că astăzi Comisia a deblocat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce țara a realizat încă 24 de reforme din cele 26 prevăzute în Planul de creștere. Aceasta înseamnă că Moldova este printre țările care avansează cel mai bine în implementarea reformelor”, a declarat Marta Kos.
Tot astăzi, Republica Moldova a deschis negocierile tehnice de aderare pentru ultimele trei clustere de capitole: „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”.
Comisara europeană a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese reale în procesul de reformă, dar a atras atenția că mai este mult de lucru, în special în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor publice.
Consiliul Europei cere Moldovei să finalizeze anchetele în cazul profesorilor turci expulzați în 2018
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut autorităților Republicii Moldova să accelereze anchetele penale și să transmită un mesaj politic clar privind inadmisibilitatea transferurilor extralegale, în dosarul expulzării profesorilor turci din 2018, relatează anticoruptie.md. Solicitarea a fost făcută în cadrul examinării executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ozdil și alții c. Republicii Moldova.
Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au anunțat că Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă decizie privind executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Ozdil și alții c. Republicii Moldova, referitoare la expulzarea profesorilor turci din septembrie 2018.
Potrivit deciziei adoptate la reuniunea din 9–11 martie 2026, Comitetul a constatat că patru dintre cei cinci reclamanți – Müjdat Çelebi, Riza Doğan, Mehmet Feridun Tüfekçi și Sedat Hasan Karacaoğlo – au fost eliberați din detenție în Turcia și pot intra și ieși liber din Republica Moldova. În aceste cazuri, Comitetul a considerat că nu mai sunt necesare măsuri individuale suplimentare.
Si astia sunt romani neputinciosi.
Ucranii da, aia sunt peeformanti. Reusesc sa adere in 2027 inchizand capitolele pe care nici nu le-au deschis inca sau n-au negociat nimic inca.
Si ucranii si UE sunt pline de valori. Si bude de aur.