Cine e Eugen Tomac, premierul desemnat – PORTRET

Eugen Tomac s-a născut pe 27 iunie 1981 în localitatea Babele (sudul Basarabiei, regiunea Ismail, fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană). A venit în România la vârsta de 17 ani prin programul de burse oferit de Guvernul României etnicilor români din jurul granițelor. A studiat Istorie, la Universitatea din București, apoi a urmat un masterat tot în istorie, iar în 2026 s-a înscris la doctorat.

Studii:

• 2006 : Universitatea din București, Școala Doctorală de Istorie
• 2005 : Universitatea din București, Facultatea de Istorie, Master – „România în secolul XX”
• 2003 : Universitatea din București, Facultatea de Istorie, Licențiat în Istorie
• 2007 : Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale și Sondaje, Managementul resurselor umane
• 2007 : Departamentul de Stat al SUA, International Visitor Leadership Program 2006, perfecționare „NGO Management”, Washington, D.C., SUA
• 2003 : Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din București, cursuri privind procesul de integrare europeană
• 1999 : Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni

Activitatea profesională

Și-a început activitatea profesională în 2004, în jurnalism, ca redactor al revistei de cultură istorică Magazin istoric, unde a publicat studii despre Basarabia și românii de peste hotare, dar și studii privind istoria Statelor Unite ale Americii.

A fost profesor de istorie la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție ce aparține de Ministerul Afacerilor Externe.

• 2005 : membru fondator – Centrul pentru Educație Democratică
• 2000 : membru fondator și președinte – Liga Tinerilor Români de Pretutindeni

În 2006 a devenit expert responsabil cu relaţiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în mandatul lui Traian Băsescu. Iar în 2007, asistent la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. În 2009 devine secretar de stat în cadrul MAE. Iar între 2010- 2012, secretar de stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Guvernul României. În 2012, ajunge consilier de stat, Cancelaria Președintelui, Administrația Prezidențială.

Renunță la funcție pentru a intra în Parlamentul României.

Carieră profesională

• 02/07/2019- prezent: Deputat în Parlamentul European
• 09/2025- prezent: Consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, Administrația Prezidențială
• 12/2016-06/2019 : Deputat în Parlamentul României
• 12/2012-12/2016 : Deputat în Parlamentul României, circumscripția nr. 43, Diaspora
• 12/2012-09/2013 : Președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
• 2012 : Consilier de stat, Cancelaria Președintelui, Administrația Prezidențială
• 2010-2012 : Secretar de stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Guvernul României
• 2009-2010 : Secretar de stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe
• 2007-2008 : Asistent, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni
• 2006-2007 : Expert, responsabil pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Administrația Prezidențială
• 2004-2006 : Redactor, revista Magazin Istoric
• 2005 : Coordonator al studiului „Focus on Romanians”, raport privind situația românilor de pretutindeni, aspecte privind discriminarea românilor din vecinătatea României și din diaspora

Intrarea în Parlament

Eugen Tomac a fost ales deputat în Parlamentul României în urma alegerilor legislative din 9 decembrie 2012, propus de PDL pentru un loc de deputat in Colegiul 2 Diaspora pentru Camera Deputaților, care cuprinde și Republica Moldova. Câștigă, astfel, primul mandat de parlamentar și preia și comisia parlamentară pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. La data de 19 iulie 2013, deputatul Eugen Tomac a demisionat din PDL declarând că se va alătura Mișcării Populare.

A fost reales în funcția de deputat în Parlamentului României în decembrie 2016, de unde a demisionat în iunie 2019, când a fost ales ca membru al Parlamentului European. A fost ales membru al Parlamentului European din partea Partidului Mișcarea Populară, alături de fostul președinte al României, Traian Băsescu.

Președintele PMP, partidul lui Băsescu

Apropierea sa de Traian Băsescu a cântărit mult în ascensiunea sa în partid. În 2018, Traian Băsescu s-a retras din fruntea PMP, iar Tomac era președinte executiv, și a fost ales președinte al partidului, în urma unui Congres în care a fost singurul candidat. A condus partidul până în 2020, după care conducerea a trecut prin mai multe schimbări și dispute interne.

În februarie 2022, la un Congres extraordinar organizat la Sinaia, Tomac a fost ales din nou președinte al PMP. Alegerea a generat, însă, un conflict cu tabăra condusă de Cristian Diaconescu, care a contestat Congresul și legitimitatea noii conduceri.

Au urmat mai mulți ani de procese privind înregistrarea conducerii partidului. În 2025, Tribunalul București a confirmat definitiv că  Tomac este președintele PMP și că alegerile din congresul din 2022 trebuie înscrise în Registrul Partidelor Politice. Între timp, el a fost reales la congresele PMP din 2023 și 2025.

În 2020, partidul său, PMP, obține doar 4.94% cin voturi, așa că nu mai face pragul pentru legislatura următoare.

Consilier al lui Nicușor Dan

Eugen Tomac și Nicușor Dan au colaborare mai veche. Tomac declara încă din 2020 că îl cunoaște pe Nicușor Dan de aproximativ 20 de ani și susținea o alianță în jurul candidaturii sale la Primăria Capitalei. În campanie prezidențială din 2025, el l-a susținut pe Nicușor Dan.

A fost numit consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni în octombrie 2025, odată cu formarea echipei de la Cotroceni.

Averea premierului desemnat

Conform declarației de avere din 2024, Tomac deţine două terenuri intravilane, împreună cu soția, Diana Postică. Unul  de 1.300 mp, în localitatea 23 August din judeţul Constanţa, cel de-al doilea, lângă Cheile Bicazului, în satul Bârnadu din Neamţ, de 3.886 mp.

Are două locuințe în Belgia, un apartament cumpărat în Bruxelles, în 2021, de 95 mp, și o casă în Charleroi, achiziţionată în 2023, de 353 mp.

În declarație apar și două maşini, un Audi Q5 şi o Dacia Sandero. În conturi, aproximativ 130.000 de euro, fie contribuţii la fonduri de investiţii, fie depozite bancare, în mai multe conturi în bănci. Totodată, criptomonede în valoare de aproximativ 25.000 de dolari, dar și datorii de 50.000 de euro la două persoane fizice, respectiv credite la bănci de aproape 300.000 de euro.