Cine este Ana Rădulescu, cea care o înlocuiește pe șefa demisă de Dragoș Pîslaru

„Este unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale, cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură”.

De Alex Tudor - senior editor
Cine este Ana Rădulescu, cea care o înlocuiește pe șefa demisă de Dragoș Pîslaru

„Este unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale, cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură”.

După ce a demis-o pe Alexandra Zară de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a numit-o în locul acesteia pe Ana Rădulescu. Ministrul preciza la acel moment că Ana Rădulescu are peste 20 de ani de experiență în dezvoltarea serviciilor sociale și „este unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale”.

Amintim că Alexandra Zară a fost demisă pe 8 iulie. Aceasta declara într-o conferință de presă că Dragoș Pîslaru a invocat ca motiv faptul că nu l-a anunțat înainte de descinderile DIICOT la azilele ilegale ale lui Viorel Pașca.

„Când organele de urmărire penală mi-au solicitat sprijinul și mi-au transmis expres că am obligația de a păstra confidențialitatea, pentru a nu pune în pericol cercetarea penală, am ales să respect legea și să nu îl informez pe ministru. Dacă aș fi făcut asta, aș fi săvârșit o infracțiune, potrivit Codului penal”, a precizat Alexandra Zară, în apărarea sa.

„În mandatul meu, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități va fi o instituție conectată la realitățile din teren”

Numirea Anei Rădulescu a avut loc în aceeași zi, pe 8 iulie. Anunțul a fost făcut chiar de ministrul Dragoș Pîslaru.

„Activitatea academică desfășurată în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, experiența de conducere în cadrul Centrului de Formare și Evaluare în Asistență Socială, precum și rolurile de responsabilitate exercitate în organizații europene de prestigiu, inclusiv în cadrul Federației Internaționale a Asistenților Sociali și al European Social Network, demonstrează o expertiză solidă în reforma și modernizarea sistemelor de protecție socială.

Sunt convins că experiența acumulată în domeniul drepturilor persoanelor vulnerabile, al dezvoltării serviciilor sociale și al cooperării instituționale, atât în România, cât și la nivel european, va contribui fundamental la consolidarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și la dezvoltarea unor politici publice centrate pe nevoile acestora”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Ana Rădulescu a preluat mandatul joi, în prezența ministrului.

„În perioada următoare, o prioritate o reprezintă implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, până la sfârșitul lunii iulie, voi organiza o serie de întâlniri de lucru cu furnizori publici și privați de servicii sociale, organizații ale persoanelor cu dizabilități, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, serviciile de evaluare complexă și comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, direcțiile de asistență socială de la nivel local și asistenți personali.

Scopul acestor întâlniri este de a identifica prioritățile și provocările din teren și de a construi împreună direcțiile de acțiune. În mandatul meu, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități va fi o instituție conectată la realitățile din teren, deschisă dialogului și orientată către soluții, care lucrează în parteneriat cu persoanele cu dizabilități, profesioniștii și furnizorii de servicii sociale”, a precizat Ana Rădulescu.

Cine este Ana Rădulescu

Potrivit CV-ului său, Ana Rădulescu are o diplomă de licență în asistență socială și teologie obținută la Universitatea din București. A fost studentă acolo între 1991-1994. Totodată, între 1995-1996 a urmat și un master în asistență socială și spiritualitate, la aceeași instituție. Tot la Universitatea București a făcut și doctoratul, între 2000-2004, în științe sociale și politice. În octombrie 2006 urma și un curs la Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților.

Imediat după terminarea facultății, în 1995, își începe activitatea didactică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. Lucrează și astăzi acolo, fiind conferențiar universitar doctor, potrivit CV-ului disponibil pe site-ul Facultății.

De-a lungul timpului, însă, a mai fost implicată și în alte proiecte. Spre exemplu, în perioada septembrie 2003 – iunie 2004 a fost consultant într-un proiect al USAID, World Learning. Totodată, în intervalul mai 2002 – iunie 2006 a fost secretar european la Federația Internațională a Asistenților Sociali, funcție din care coordona activitatea Comitetului Executiv al Federeației şi a Delegaţiilor ţărilor membre.

În perioada septembrie 2003 – martie 2004 a mai fost consultant la Ministerul Muncii. La acel moment, a ajutat la elaborarea legii privind exercitarea profesiei de asistent social în România. Ministru al Muncii la acea vreme era social-democrata Elena Dumitru.

În anul 2008 fonda Centru de Cercetare și Inovație în Servicii Sociale (CCISS) din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Tot din 2008 și până în prezent este director executiv al Centrului de Formare Continuă și Evaluarea Competențelor în Asistența Socială (CFCECAS).

În perioada mai-octombrie 2014 a fost expert în cadrul Băncii Mondiale și a oferit expertiză și suport pentru dezvoltarea Strategiei naționale 2014-2020, în domeniul asistenței și serviciilor sociale.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.