Cine sunt cei 270.000 de români pe care îi așteaptă 1 miliard de lei la pensie

De la începutul anului, BT Pensii a atras 55.000 de participanți noi, iar 25% dintre aceștia au aderat integral online, prin aplicația BT Pay.

Creșterea vine într-un moment în care economisirea pentru perioada de după pensionare devine tot mai importantă, pe fondul schimbărilor demografice din România și al diferenței dintre veniturile din activitate și pensia publică.

55.000 de participanți noi de la începutul anului

Comparativ cu luna iulie 2025, numărul persoanelor care economisesc prin fondurile de pensii facultative Pensia Mea și Pensia Mea Plus a crescut cu 50%, valoarea contribuțiilor lunare înregistrând, la rândul ei, aceeași creștere, potrivit datelor prezentate de Banca Transilvania.

În ultimele 12 luni, una din două persoane care au ales să economisească într-un fond de pensii facultative a optat pentru BT Pensii.

O parte dintre noii participanți au ales varianta digitală. Din cele 55.000 de persoane care s-au alăturat fondurilor de la începutul anului, 25% s-au înscris integral online, prin BT Pay.

Pilonul 3 este componenta facultativă a sistemului de pensii din România. Prin acesta, oamenii pot acumula economii suplimentare pentru perioada de după pensionare. Contribuția poate fi făcută atât de angajat, cât și de angajator în numele acestuia, ca beneficiu suplimentar la salariu.

Sistemul de pensii este format din Pilonul 1, pensia publică de stat, Pilonul 2, pensia privată obligatorie, și Pilonul 3, pensia privată facultativă.

BT Pensii administrează fondurile de pensii facultative Pensia Mea și Pensia Mea Plus.

Pensia publică medie este de aproape 3.000 de lei

Pentru contextul demografic, Banca Transilvania prezintă date ale Institutului Național de Statistică, ce indică faptul că România are în prezent aproximativ 19 milioane de locuitori, iar vârsta medie a populației a ajuns la aproape 43 de ani.

În același timp, pensia publică medie lunară este de aproape 3.000 de lei, echivalentul a aproximativ jumătate din salariul mediu net.

Raportul dintre persoanele active și pensionarii de asigurări sociale de stat este de 10 la 8, iar speranța de viață a depășit 76 de ani.

România are, astfel, mai puțini locuitori, o populație mai îmbătrânită și oameni care trăiesc mai mult după ieșirea din activitate.

Natalitatea scăzută, sporul natural negativ, migrația internațională și schimbarea modelelor demografice și familiale contribuie la această evoluție.

Mai mulți ani la pensie înseamnă mai multă presiune asupra sistemului

Schimbările demografice se reflectă și în piața muncii, astfel că un număr mai mic de persoane active trebuie să susțină un număr tot mai mare de pensionari, în timp ce creșterea speranței de viață înseamnă că perioada petrecută la pensie este mai lungă.

Potrivit datelor prezentate de Banca Transilvania, aceste tendințe contribuie la lipsa de forță de muncă și la creșterea cheltuielilor publice pentru pensii, sănătate și asistență socială.

În acest context, economisirea suplimentară pentru perioada de după pensionare devine o componentă a planificării financiare pe termen lung, iar pensia privată facultativă nu înlocuiește pensia publică, ci poate completa veniturile după încheierea activității profesionale.

Află și Pilonul 2 de pensii si riscurile lui. 3 metode prin care pierzi bani din cont