Testul majorității în Parlament. Cabinetul Mureșan își joacă mandatul sub spectrul alegerilor anticipate

Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan solicită miercuri votul de învestitură din partea Parlamentului României, într-o ședință de plen reunit programată să înceapă la ora 13:00.

Pentru a prelua funcția, noul Cabinet are nevoie de susținerea majorității absolute a deputaților și senatorilor, respectiv de minimum 233 de voturi.

Programul de guvernare: Continuitate, fiscalitate și tăierea numărului de parlamentari

Siegfried Mureșan a depus la Parlament un program de guvernare elaborat în doar cinci zile, care cuprinde 372 de măsuri concrete, structurat pentru un Executiv format din 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii proprii. Programul este promovat ca o continuare a reformelor inițiate de Guvernul Bolojan, cu un accent deosebit pus pe creșterea economică și stabilitatea fiscală.

Printre angajamentele cheie se numără menținerea actualei cote de TVA, cu o promisiune de revenire la 19% „de îndată ce se va putea”. De asemenea, se propune realizarea unei rectificări bugetare în termen de 30 de zile de la învestire, cu respectarea limitei de deficit de 6,2% din PIB, și publicarea proiectului de buget pentru anul următor până la data de 30 noiembrie.

Pe partea de reformă administrativă, echipa lui Mureșan propune limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat și fuziunea dintre ANAF și Autoritatea Vamală, alături de implementarea unui ghișeu unic pentru eliberarea documentelor esențiale (acte, pașapoarte, permise și înmatriculări). O măsură extrem de sensibilă politic o reprezintă inițiativa de reducere a numărului de parlamentari de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului populației. Această din urmă propunere este privită cu scepticism, și există temeri că parlamentarii nu vor vota un program care le amenință direct propriile poziții, ce generează ceea ce sursele descriu drept un „paradox al întregii operațiuni”.

Structura Cabinetului și audierile din comisii

Formațiunea PNL, USR și UDMR a negociat o listă de miniștri care, în urma audierilor din comisiile parlamentare de specialitate de luni și marți, a înregistrat rezultate mixte.

PNL: Mircea Abrudean (Interne – vicepremier), Alexandru Nazare (Finanțe), Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Dragoș Pîslaru (Proiecte Europene), Mihai Dimian (Educație) și Sebastian Burduja (Energie).
USR: Radu Miruță (Apărare – vicepremier), Diana Buzoianu (Mediu), Oana Țoiu (Externe), Cătălin Drulă (Transporturi) și Irineu Darău (Economie).
UDMR: Tánczos Barna (Agricultură – vicepremier), Cseke Attila (Dezvoltare) și Ötvös Koppány (Cultură).
Independent: Andrea Chiș (Justiție).

Audierile, ale căror avize sunt consultative, s-au soldat cu opt avize negative (Sebastian Burduja, Radu Miruță, Cătălin Drulă, Irineu Darău, Raluca Turcan, Oana Gheorghiu, Andrea Chiș și Mihai Dimian) și opt avize pozitive pentru restul candidaților.

Aritmetica parlamentară și negocierile pentru o majoritate

Situația politică a Cabinetului Mureșan rămâne incertă, deși premierul desemnat a declarat luni seară că se bazează pe „în jur la 200 de voturi certe”. Baza teoretică a coaliției PNL-USR-UDMR însumează 169 de mandate (80 de la PNL, 58 de la USR și 31 de la UDMR). Cu toate acestea, există tensiuni interne semnificative în PNL, unde mai mulți parlamentari contestă deciziile conducerii, în special după schimbările recente de lideri de grup din Parlament.

Pe de altă parte, lideri liberali precum Cătălin Predoiu și Rareș Bogdan au îndemnat la unitate, și au subliniat necesitatea urgentă a unui guvern stabil și pro-occidental, Rareș Bogdan a făcut apel direct la cei 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare.

PSD și AUR, care dețin împreună aproximativ 218 mandate, au reiterat ferm că nu vor vota Guvernul Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că decizia este „asumată și ireversibilă”, iar partidul său dorește să revină la guvernare, deși social-democrații vor fi prezenți în sală la vot.

În paralel, liderul AUR, George Simion, a anunțat că parlamentarii formațiunii sale nu se vor prezenta la ședința de plen, și acuză o criză politică majoră și dezvăluind constituirea unei echipe proprii de negociere pentru formarea unui executiv, fără a exclude discuții despre o eventuală suspendare a președintelui.

În căutarea voturilor lipsă, Siegfried Mureșan s-a orientat către Grupul minorităților naționale (17 deputați) și parlamentarii neafiliați (potențial 23 de voturi). Deși deputatul FDGR Ovidiu Ganț a anunțat că va vota favorabil, surse politice indică faptul că majoritatea grupului minorităților este reticentă, parțial din cauza măsurii privind reducerea numărului de parlamentari, conform news.ro.

Premierul desemnat s-a arătat, totuși, „optimist” în urma discuțiilor avute. Opțiunea sprijinului din partea neafiliaților este condiționată de refuzul ferm al UDMR ca guvernul să depindă de voturile provenite de la formațiunile AUR, SOS România sau POT.

Fantoma alegerilor anticipate

Respingerea Cabinetului Mureșan ar activa, pentru prima dată în actuala criză politică, prevederile constituționale privind dizolvarea Parlamentului.

Potrivit Articolului 89 din Constituție, șeful statului poate dizolva legislativul dacă acesta nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Până în prezent, doar Cabinetul Adrian Veștea a fost respins prin votul Parlamentului, pe 22 iunie. (Eugen Tomac, primul premier desemnat după căderea Guvernului Bolojan în luna mai, și-a depus mandatul înainte de a ajunge în plen). Un eșec al lui Siegfried Mureșan ar marca a doua respingere oficială a unei solicitări de învestitură, ce deschide calea anticipatelor.

Decizia finală privind dizolvarea Parlamentului aparține, însă, exclusiv președintelui Nicușor Dan. Șeful statului a reiterat, inclusiv în această săptămână, opoziția sa fermă față de alegerile anticipate, pe care le consideră o sursă suplimentară de instabilitate și de prelungire a crizei.

„Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii”, a transmis Nicușor Dan, și îndeamnă partidele la dialog și negociere în interes național. Cu toate acestea, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat deja un proiect de lege menit să asigure cadrul tehnic necesar pentru organizarea unui eventual scrutin anticipat, inclusiv pentru românii din diaspora.