România va primi, la anul, 200 de refugiați sirieni care acum se află în alte țări decât cea de baștină, fugiți fiind de război. Un proiect de HG care așteaptă doar semnătura premierului Florin Cîțu ca să intre în vigoare legiferează acest lucru și, se precizează clar în document, este necesar pentru că trebuie să fim solidari cu refugiații. O spune UE, care trasează și cadrul mai larg al primirilor de regugiați în spațiul european.
“România acceptă în perioada 2022 – 2023 un număr de 200 refugiaţi în nevoie de relocare” este textul HG publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. În Nota de Fundamentare, acești refugiați sunt desemnați ca sirieni și se află acum pe teritoriul altor state ca Turcia, Iordania, Liban, Egipt. Țara noastră va trebui să-i cazeze, să-i hrănească și să le ofere acces la programe de formare în câmpul muncii, precum și alte programe de integrare socială
Și alte state din UE trebuie să primească refugiați, cota pentru 2022-2023 fiind de 29.000, pentru statele din Uniune. Fondurile necesare pentru cazarea, hrana și programele de integrare ale acestor refugiațI ar urma să fie suportate din bugetul UE. Propunerea de primire a 200 de refugiați sirieni în România a fost adoptată în unanimitate în baza Deciziei Comitetului pentru relocarea refugiaților în România din 30.06.2021.
“Angajamentele-cadru de relocare la nivelul Uniunii Europene iau în considerare relocarea drept un instrument de protecție bazat pe vulnerabilitatea refugiaților, în conformitate cu categoriile de relocare ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) şi răspund astfel nevoilor globale de relocare în mod echilibrat… Pe fondul creşterii fără precedent a fenomenului migraţiei, a presiunii cu care se confruntă statele member ale Uniunii Europene, ca urmare a evenimentelor din Orientul Mijlociu, au fost discutate şi adoptate o serie de măsuri de întărire a solidarităţii şi de împărţire a responsabilităţilor statelor membre UE cu ţări terţe, care găzduiesc, pe teritoriul lor, persoane în nevoie de protecţie internaţională.
Astfel, în Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind Migrația și Azilul se precizează faptul că relocarea este un mijloc care și -a dovedit eficacitatea pentru a oferi protecție celor mai vulnerabili refugiați. Comisia invită statele membre să își asume angajamente începând cu 2022.. Programul de primire de refugiați de către România va continua, având în vedere că Europa este supusă unor tot mai mari presiuni imigraționiste, iar statele membre trebuie să răspundă în solidar, se mai arată în proiect.
Astfel, raportul UNHCR privind nevoile globale de relocare pentru anul 2021 relevă faptul că în ultimii ani numărul persoanelor ce se regăsesc în nevoie de relocare s-a dublat, ajungând la peste 1,45 de milioane de refugiați din țări slab sau mediu dezvoltate. Astfel, UNHCR va continua să își intensifice activitățile pe trei priorități cheie, respective țările care fac parte din programul Cadrului Comprehensiv de Răspuns pentru Refugiați, situația din Mediterana Centrală și relocarea sirienilor din Orientul Mijlociu.
În fapt, UE ar fi vrut ca România să primească mai mulți refugiați, însă autoritățile de la București au argumentat că, deocamdată, nu avem capacitatea pentru mai mulți. “Cu toate că la nivel european este avută în vedere stimularea participării statelor membre la misiuni de relocare şi asigurarea creşterii capacităţilor de primire ale statelor europene, contextul regional care indică posibilitatea apariţiei unui aflux masiv de migranţi ilegali şi persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, care ar putea afecta şi ţara noastră, nu a permis asumarea responsabilităţii pentru un număr mai mare de refugiaţi care să fie relocaţi în România în perioada 2022 – 2023.
În primele șase luni ale acestui an, numărul de cereri de azil a ajuns la 5.100. . Anul trecut, peste 6.000 de cereri de azil au fost depuse la Inspectoratul General pentru Imigrări, cele mai multe fiind din Afganistan, Siria și Irak. creșterea fiind de peste 100% față de anul precedent.
Romania face parte dintr-un puzzle european, nu sintem singurul stat in care (de zeci de ani in unele state vestice) este pusa in practica aceasta politica de „inlocuire a populatiilor”. In unele state mai mult, in altele mai putin, depinde de rezistenta popoarelor respective (ma refer la autohtoni, atitia citi au mai ramas). Si, privind retroactiv, in istoria ultimelor secole, vom vedea multe asalturi asupra batrinului continent. Culmea e ca deplasarile masive actuale de populatii din Orientul Apropiat (sirienii sint doar un exemplu, dupa „politica” criminala a Vestului care a transformat Siria intr-o gigantica ruina) sint lucrate in „laboratoare”, tot in Orientul Apropiat …