Venirea vacanței de vară i-a determinat pe specialiștii de la CNSAS să readucă în memorie câte ceva despre concediile de altădată. Mai exact, din 1977, așa cum erau ele prezentate prin ochii celor aflați atunci „la butoane“.
„Oamenii muncii din România Socialistă aşteptau vara pentru un concediu binemeritat. Litoralul românesc era şi atunci una dintre destinaţiile preferate de vacanţă.
Partidului Comunist Român clama noi şi noi realizări şi împliniri în toate domeniile. Turismul de masă era una dintre realizările cu care se lăuda regimul politic. Cu toate acestea, pe teren lucrurile nu arătau tocmai de lăudat. Chiar în perioada pe care unii dintre cei care au trăit-o şi-o reamintesc cu nostalgie ca fiind una dintre cele mai faste din regimul Ceauşescu, situaţia arăta, de fapt, dezastruos.
Concediile cetăţenilor începeau prost şi continuau jalnic. Românii care au mers la mare în vara anului 1977 au beneficiat de grija partidului prin condiţii de cazare şi de masă precare, supraaglomerarea hotelurilor, servicii umilitoare şi tratament discriminatoriu în raport cu turiştii străini. Şi nu doar în vara anului 1977 puteau beneficia turiştii români de aceste condiţii. Toate se repetau în fiecare an, din ce în ce mai grav, pe măsura acumulării continue a lipsurilor şi disfuncţionalităţilor.
Ministerul de Interne
Inspectoratul Județean Constanța Strict Secret
Nr. 00123326 din 4.07.1977 Ex. nr. 2
Către,
Centrul de Informatică Documentare
– Serviciul analiză și sinteză –
Organele noastre au obținut date și informații în legătură cu unele nereguli ce au apărut în activitatea de organizare, planificare, cazare și deservire a turiștilor veniți pe litoral în actualul sezon estival, precum și comentariile pe care le fac unele persoane pe marginea acestora, astfel:
– Sursa „Dobrogeanu” informează că în luna mai, stațiunile din Mangalia deşi au fost pregătite să primească un anumit număr de turiști, care au fost planificați pe diferite unități hoteliere, această planificare nu s-a respectat, venind în stațiuni un număr mult mai mic de turiști comparativ cu biletele puse în vânzare, ceea ce a făcut ca unele hoteluri să nu-și poată începe activitatea decât după 1 iunie a.c., fapt ce a avut consecințe serioase asupra angajării și retribuirii personalului sezonier, care a muncit 1-20 de zile înainte de data planificată a se deschide unitățile hoteliere şi a creat nemulțumiri în rândul acestora, creându-se totodată pericolul ca în anii următori unitățile hoteliere să nu mai găsească personal cu care să funcționeze.
O altă consecință a nerespectării planificării intrării turiștilor în stațiune a fost şi aceea că nu s-a putut îndeplini planul de încasări din prestații hoteliere pe luna mai. De asemenea, încasările din prima jumătate a lunii iunie erau sub plan.
Avându-se în vedere aceste aspecte, Ministerul Turismului a hotărât, împreună cu C.C. al U.G.S.R., reactivarea biletelor nevândute în luna mai și, ca atare, trimiterea turiștilor pe litoral în număr mai mare decât capacitatea de cazare a litoralului, cu toate că pentru luna iunie erau puse în vânzare și vândute locurile planificate atât prin U.G.S.R., cât și prin O.J.T.
Din discuțiile purtate cu unii factori de conducere, a rezultat că Ministerul Turismului a procedat în acest fel gîndind că în situația că se vor ocupa toate locurile, va apela la stațiunea turistică Neptun, unde existau și există şi în prezent unități hoteliere mai libere, însă contractate Charter la diferite firme vest.
Solicitându-se locuri în stațiunea respectivă, conducerea staţiunii nu a fost de acord să pună la dispoziție locuri de cazare, creîndu-se supraaglomerarea hotelurilor din stațiunea I.H.R. Mangalia. Din aceste motive, turiștii aşteaptă ore în șir pentru a primi cazare, situație ce a creat nemulțumiri în rândul acestora: pe de o parte că au fost cazați câte 3-4 într-o cameră, deși biletele obligă I.H.R.-ul la cazre turistică câte doi în cameră, pe de altă parte, pentru aşteptarea îndelungată (circa 10-15 ore sau chiar o zi), la un moment dat turiștii au început să se certe cu personalul de la centrele de cazare, ca apoi tensiunea să crească, să se ajungă la insulte și lovirea acestuia.
De asemenea, s-au format grupuri care au mers la organele de partid din Mangalia și la conducerea I.H.R. Mangalia. În stațiunea Saturn, șeful centrului de cazare, neputând lucra la sediul centrului s-a mutat la hotelul „Siret”, de unde ținea legătura cu conducerea întreprinderii, căutând soluţii să rezolve situaţia cazării turiştilor. În stațiunea Venus, șefa centrului de cazare, ca urmare a bruscării şi lovirii, a fost internată în spital, depunându-şi totodată demisia.
Cu toate acestă aglomeraţie şi nemulţumiri create, continuă să sosească pe litoral turişti a căror cazare este foarte dificilă.
V.I., turistă venită pe litoral la Mamaia, i-a relatat lui V.G. din Timișoara:
„În Mamaia, la cazare, am dat peste un scandal cum nici nu am visat. Am văzut 400-500 de oameni, cu copii în brațe, cu geamantane, în soare, care stăteau pentru camere de 16-20 de ore, flămânzi și obosiți. Primeau câte 2-4 locuri şi nici gând să ajungă la rând. Cei care primeau veneau înapoi, că au primit confort ‘A’ la subsol, cu duș și WC la 8-10 familii. Atunci, 8-10 bărbați s-au dus la director, dar nu l-au găsit. Au făcut atâta scandal la direcție și sindicat, că la ora 18:00 au început să le dea locuri. Am primit locuri la hotelul „Patria”, la subsol, dar cu bani am rezolvat şi am primit la etajul 8, cu duş şi vedere spre mare.”
V.A., turistă, cazată la Mamaia, hotel „Condor”, camera, oficiul, a relatat lui B.R. din Timișoara următoarele:
„Am avut nespus de multe greutăți, să vii în stațiune și să ţi se spună că nu sunt locuri pentru cazare decât la Costinești, Venus, Saturn. Au făcut oamenii scandal, le-au spart geamurile. Așa ceva trebuia televizat, ce fac excrocii aştia. Sosim la ora 11 și nu ajungem să fim cazaţi la 5 p.m. Când ajungem la hotelul respectiv, să ne spună că ei nu mai au locuri; am stat pe holul hotelului până la ora 11 seara, apoi ne-au cazat alături la un alt hotel, într-un oficiu.”
C.E., cazată în Eforie Nord, a relatat lui C.M. din București:
„În Mangalia, în biroul de repartiții, nu au avut niciun loc, eram peste 60 de persoane care am stat până la ora 13:00 la rând, de pomană; locurile noastre erau ocupate, era să se întâmple ca pe stadionul 23 August. Ne-au urcat într-o mașină și ne-au dus la Eforie Nord, la un hotel care este confort II. Noi am plătit confort A şi ei ne-au dat confort II. Sute de oameni sunt păcăliți în felul acesta, au făcut din noi nişte animale. Femeile se luaseră la bătaie.”
L.C., cazată în Costinești, i-a relatat lui L.M. din Rădăuți, următoarele:
„Am sosit în Eforie Sud la ora 8:30, am mers pe jos până la cazare, şi acolo am putut sta …în picioare! Prin ce am trecut, nu poate fi exprimat în cuvinte, dar voi încerca sî vă povestesc. Sute de oameni încercau să pătrundă la cele 4 ghișee, care de fapt nu funcționau. Lumea, înebunită de oboseală, a început să strige și să ceară socoteală. Era culmea! Funcționarii ne explicau că nu au locuri. Şi aşa am răbdat până la orele 14:00, când a venit un autocar cu un delegat să ne lămurească să mergem la Costinești, pentru că nu se mai găsea nici un loc pe tot litoralul. Ce să vă mai spun, alături de alți copii, care plângeau, Camelia m-a rugat tremurând ca să accept, pentru că nu mai rezistă şi aşa ne-am trezit la Costineşti, în căsuțe de piatră. Când am intrat în camera repartizată, era umedă şi plină de igrasie, am izbucnit în plâns… Era o cameră cu mozaic pe jos, ușa lângă grupul sanitar şi un perete de sticlă la care perdeaua nu ajungea. Am luat cheia, am pus 100 lei şi am dus-o directorului, spunând că refuz să stau în camera aceea. Văzând banii, ne-a dat o altă cameră la etaj. Este la fel ca aceea dar este uscată şi departe de WC. Aceasta este confort I. Masa este sub orice critică, ospătari neindemnatici şi vulgari, iar şefii sunt mereu apostrofaţi de românii înfometaţi şi prost serviţi. La masa „copioasă” formată dintr-o bucăţică de carne „talpă” şi 4 bucăţele de cartofi fierți în apă simplă. Nu ai voie să ceri salată sau apă potabilă pentru că nu intră în prețul derizoriu al biletului. Auziți, nu intră apa în meniu şi în preţ! Și apoi să vedeţi ce atitudine au ospătarii! Alături, însă străinii mănâncă veseli, beau și cântă. (Noi) n-avem nici locuri la masă, trebuie să așteptăm până termină străinii. Şi, dacă venim mai târziu de cum ni s-a comunicat, s-au terminat porțiile.
Așa, de dimineață până seara, mă enervez și-mi vin lacrimi în ochi. La sfârșitul ‘vacanței’ voi fi astenică. La fiecare pas, mă simt umilită și am sentimentul de ruşine că sunt o româncă intrusă. Este nemaipomenit, dar aceasta este realitatea!!”
La CNSAS nu a ajuns reforma fiscala? ce salarii iau ăștia care povestesc ceeea ce multă lume stie.
Cu sau fără securitate un loc/zi la hotel costa mai puțin decât salariu mediu/zi, deci turismul putea fi de masă.
Intrebati-l pe tov colonel Chireac, stie el mai bine cum a fost.
Cunosc doar cum era la Costinești, sfîrșit de ani 1980. Era debandadă la cazare deoarece la recepție, la cazare, erau numai piloși ce așteptau șpagă la repartiție. Debandadă organizată. Făceau zeci de mii de lei pe sezon. Unii sute de mii. Cine să-i fi anchetat dacă erau odraslele lor?
În era digitalizării, asemenea situații pot fi evitate. Mă uit pe review-urile cele mai slabe și rezerv cazare sub nota 9 doar dacă sunt constrânsă, de preferat nu. Dacă are multe review-uri, ești în siguranță; sunt șanse slabe să ai surprize. Dacă ai surprize, lași un review ca să știe și alții. Dacă te amenință, lasă un review în anonimat, într-o altă parte decât unde ai făcut rezervarea!
bai porcarii de la CNSAS spuneti ce grad are Georgescu,din ce traieste si de ce se vrea in Israel,daca binemeritati de la patrie,
Poate ne spun cei de la „Fabrica de dosare CNSAS”, care vad ca se amuza cu „amintiri din copilarie”, si cui ii apartine in momentul de fata hotelul din imagine … Asa, pentru cultura noastra generala …
Nu am trecut prin asa ceva, dar tin minte ca in fiecare an stateau ai mei la coada, la Eforie Nord, la cazare, iar maica-mea avea mereu pregatita o ciocolata chinezeasca mare. Nu mai tin minte cat dura coada, ca ma urcam in copaci, imi faceam de lucru pe-acolo. Intotdeauna am fost cazati f. bine la hoteluri categoria I, cu baie in camera. Prima problema era sa gasesc un hotel cu TV la receptie, ca sa vedem serialele. Cand era serialul, parca venea toata statiunea in acel lobby. Era un tv alb-negru, desigur, si vreo 100 de oameni in jurul lui. Mancarea era buna la cantina. Primeam dimineata ceai chinezesc Seagull, iar seara, la terasa-bar cantau Petre Geambasu si Doina Spataru.
.. măcar ajungeau oamenii să vadă marea..zice un nene nostagic.
bă tataie,da erau morți de foame bre, și în loc de bere primeau o pișoarcă și tartine cu pârjoluțe de pește vrchi din sezonul trecut,după stat vreo două ore în soare
Aș da oricînd berea de dinainte de 1989, chiar aia fierbinte de la Ring, la amiază. Și acolo era batjocură, țineau navetele de bere în soare. Dintr-un standard ind alimentară anii 1960:
2.6 Berea se va da în consumație numai după respectarea condiției de durată a ambelor fermentații după cum urmează:
pentru berea blondă, minimum 42 de zile
pentru berea București, minimum 80 de zile
pentru berea brună specială, minimum 70 de zile
pentru berea Caraiman, minimum 35 de zile
pentru berea caramel, minimum 11 zile
Multumim noului regim ca ne povesteste cat de rau a fost in regimul trecut. Ce vremuri grele, cand oricine isi permitea sa mearga la mare! Astazi progresul a facut pasi mari: sunt sate intregi in care copiii n-au vazut marea pana la 14-16 ani, numai in vise o deseneaza.
Dar desi lumea se arunca fericita in fata trenului, isi taie gatul sau se arunca de la balcoane multumita de situatia din tara, mai exista unii carcotasi care afirma ca dimpotriva, noul regim are ca program distrugerea metodica a Romaniei si a tot ce inseamna roman.
Vrăjeală de adormit copiii. Dar prinde pe măsură ce cei ce au trăit vremurile alea, dispar.
Macar ajungeau oamenii sa vada marea.
Nu aveti ce scrie,Litoralul a fost Paradisul pana in 1989 cand a disparut!Azi e atzinganie!Multumiti cadavrului viu de la ATI-SRI
Nu aveti ce scrie,Litoralul a fost Paradisul pana in 1989 cand a disparut!Azi e atzinganie!