Codul Administrativ, modificat la solicitarea UDMR

Executivul a adoptat modificări la OUG privind Codul administrativ. Astfel, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
„De asemenea Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unitățile administrativ teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autoritățile Administrației Publice Locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceștia și a limbii minorității naționale respective în conformitate cu prevederile Constituției, ale Codului Administrativ și ale tratatelor internaționale la care România este parte, deci se menține acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităților Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităților și în situațiile în care nu se atinge ponderea de 20% așa cum a decis Parlamentul”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul ședinței Executivului.
O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba români și în limba minorităților”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.
„Se înlocuiește sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română și în limba minorităților naționale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari și se întrunesc condițiile prevăzute în legislație astfel încât să poată fi utilizate limba minorităților naționale pe afișarea plăcuțelor de identificare a localității să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiții legale pentru afișarea numelui localității și în limba minorităților naționale, numele localității va fi afișat în limba română, în limba germană și în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situație în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari și restul etnici români, și atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuși pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislație să fie prevăzut clar limba română și limba minorităților naționale”, a explicat Barbu.
De asemenea, au fost efectuate modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot inițiat actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităților administrativ teritoriale.
„Tot în ședința de guvern de astăzi au fost operate câteva modificări și clarificări în ceea ce privește Codul Administrativ al României, sunt practic clarificări privind anumiți termeni și anumite proceduri, urmarea a observațiilor în avizul primit de la consiliul legislativ. Așadar pentru o mai mare acuratețe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ teritoriale, cu alte cuvinte se specifică clar entitățile care elaborează și inițiază hotărârea de guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public administrativ teritoriale în sensul că această hotărâre de guvern se face la solicitarea Autorităților Locale, iar ministerul care deține bunul respectiv inițiază actul normativ”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Executivului.
El a completat că „până acum Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice era singurul minister care iniția acest act normativ, de acum în colo fiecare minister care are în posesie bunul respectiv, pentru că nu trebuie să spună în proprietate că este în proprietatea publică a statului va iniția respectivul act normativ, de exemplu: dacă este un bun imobil aflat în posesia Ministerului Tineretului, Ministerul Tineretului și Sportului va fi cel care va iniția acest act normativ, la fel dacă e la Educație și așa mai departe. Se elimină acordarea statutului special pentru anumită categorie de funcționari publici pentru a nu crea diferențe în sistemul public central dintr-o eroare de formulare se înțelegea în act că funcționarii MFP ar putea avea statut special, acum se clarifică acest aspect și nu se pune problema de așa natură”.
O altă modificare clarifică statutul secretarului general al Guvernului.
„Printr-o altă prevedere este clarificat statutul secretarului general al guvernului în sensul că acesta are rang de ministru și nu poate fi în același timp și înalt funcționar public, sunt chestiuni mai degrabă tehnice ce trebuiau lămurite acolo în legislație, potrivit prevederilor venite din avizul Consiliului Legislativ”, a conchis Nelu Barbu.
Premierul Viorica Dăncilă a avut, marți, o întrevedere la Guvern cu Kelemen Hunor. Liderul UDMR i-a cerut șefului Executivului revenirea la Codul administrativ aprobat de Parlament.
Întâlnirea între Viorica Dăncilă și Kelemen Hunor, a avut loc la Palatul Victoria, la solicitarea liderului Uniunii.
Guvernul a adoptat, pe 25 iunie, o ordonanță de urgență privind un nou Cod administrativ. Printre prevederile actului normativ se numără și cea care spune că: „(3) Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție”.