Colecția penală a lui Dragnea

Lupta pentru șefia PSD s-a declanșat odată cu momentul adoptării Ordonanței 13. Un lucru este din ce în ce mai evident. Ținta, chiar dacă este vehement negată de președintele partidului, a fost pentru scăparea de sub sabia lui Damocles a lui Liviu Dragnea. Ordinele politice trebuiau transpuse în practică de cei aflați în fotoliile de miniștri, dar se pare că unii nu au fost de acord să scoată cartoful fierbinte din foc cu mâna lor. Cotidianul vă prezintă o parte din problemele penale ale președintelui PSD, cele care au fost făcute publice de către anchetatori.

Unul dintre cele mai vechi dosare este cel în care Liviu Dragnea este acuzat că pe vremea când era președintele Consiliului Județean Teleorman ar fi folosit la organizația județeană a PSD două subalterne ale soției sale.

Probleme cu pragul

Femeile primeau salariu de la serviciul de asistență socială, dar munceau la PSD Teleorman. Prejudiciul este estimat la puțin peste 100.000 lei. Timp de șase luni, procesul s-a desfășurat în cameră preliminară, perioadă în care Dragnea și fosta sa soție Bombonica Prodana au ridicat mai multe cereri și excepții, toate fiind respinse de către magistrați. Pe 9 decembrie 2016, instanța a dispus începerea judecării pe fond a dosarului, după ce a stabilit că probele și actele de urmărire penală efectuate de procurorii DNA au fost administrate legal. Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea, în calitate de președinte al CJ Teleorman, a infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual. Ancheta în acest caz a început în anul 2012, după ce procurorii au primit informații că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, ar fi cerut mită pentru urgentarea procedurilor de adopție în cazul copiilor instituționalizați. Ulterior, în decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menținerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu și Anisa Niculina Stoica. Pentru acest dosar presa a vehiculat ideea că Florin Iordache a vrut să crească pragul la 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu.

Dosarul Tel Drum

Compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile și podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de CJ Teleorman în societate comercială pe acțiuni. La numai un an, compania a fost capitalizată cu șapte terenuri cu o suprafață de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fișcuci – prietenul din școală al lui Liviu Dragnea. La o lună după privatizare, Liviu Dragnea a transferat de la CJ către Tel Drum un alt teren din Alexandria. Astfel, Consiliul Județean a redevenit acționar al companiei, iar Liviu Dragnea a apărut oficial în structura Tel Drum ca reprezentant al instituției. Jurnaliștii de la Rise Project au aflat că societatea este condusă de foști colegi ai lui Liviu Dragnea și că în prezent acțiunile sunt la purtător. Acest lucru îi oferă posibilitatea celui care deține certificatul de acțiuni să revendice proprietatea firmei. De asemenea, acest certificat poate fi vândut sau plimbat dintr-o mână în alta, fără a mai fi nevoie de a se încheia un act de vânzare-cumpărare a acțiunilor. Societatea deține terenuri agricole, case de protocol, spații comerciale, luciu de apă și alte imobile în sudul țării. Relația lui Dragnea cu primarii care au băgat bani în Tel Drum a fost constant strânsă. Au făcut chefuri, s-au dus împreună la vânătoare și la tăiat de panglici. O arată inclusiv interceptările din dosarul „Referendumul“, în care liderul PSD a fost condamnat pentru frauda electorală din 2012. De altfel, pe plan local se spune că de la Turnu Măgurele la Alexandria vătaf este Liviu Dragnea, iar de la Turnu Măgurele la Giurgiu vătaf este Ioan Niculae.

Dosarul „Referendumul“

Pe 22 aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul“. Instanţa supremă a motivat decizia susținând că acesta a ales să îşi folosească „abuziv autoritatea şi influenţa“ în partid „pentru a denatura rezultatul scrutinului“. „Completul de 5 judecători consideră că anumite circumstanţe concrete de săvârşire a faptei, ca şi anumite date personale ce îl caracterizează pe apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, trebuie valorificate într-o mai mare măsură în procesul de individualizare a pedepsei.

Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel naţional al campaniei electorale din partea PSD, dar şi secretar general al acestui partid şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, funcţii publice care impuneau un comportament ireproşabil, în spiritul respectului datorat normelor legale şi morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situaţii distincte, să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăţi democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral.

De asemenea, acţiunile apelantului intimat inculpat au determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul de desfăşurare a procesului electoral şi la modul de acţiune al reprezentanţilor clasei politice cu ocazia organizării referendumului şi al scrutinelor, în general“, se arată în motivarea sentinţei.

Ioan Niculae şi Alina Bica

Dosarul Bica – Niculae – Dragnea

În iunie 2015, presa semnala că informaţii uluitoare sunt ținute în sertar la DNA. Acestea ar prezenta o presupusă implicare a lui Liviu Dragnea în ascensiunea Alinei Bica şi intervenţiile sale directe în actul de justiţie. Într-un referat al procurorilor, este descrisă complicitatea dintre Liviu Dragnea şi Alina Bica pentru salvarea magnatului Ioan Niculae. „În cursul anului 2013, mai exact, după numirea în funcţia de procuror-şef DIICOT a numitei Bica Alina Mihaela, între aceasta şi Dragnea Nicolae Liviu, vicepremier al Guvernului României, au avut loc mai multe întâlniri la sediul firmei TAWIL, situat în Bucureşti, pe strada Mareşal Alexandru Constantinescu, nr 22. Dragnea a precizat că el ar fi de profesie inginer şi nu s-ar pricepe la justiţie şi doreşte să fie consiliat de către Bica. În acelaşi context, Dragnea i-a cerut procurorului-şef DIICOT să-l sprijine pe Ioan Niculae, inculpat într-un dosar al DIICOT, în sensul de a rezolva în mod favorabil dosarul acestuia sau, dacă nu se putea repede, să întârzie soluţionarea lui până după alegerile prezidenţiale, mai exact, până la sosirea unui moment politic favorabil. Pentru acest serviciu, Dragnea i-a promis lui Bica suma de 3,5 milioane euro, banii urmând a fi luaţi de la Ioan Niculae şi ulterior înmânaţi magistratului. Totodată, Dragnea a promis că o va sprijini să obţină funcţia de procuror general al României în scopul celor mai sus arătate“, se arată în referatul DNA. „Legătura dintre Dragnea Nicolae Liviu şi Bica Alina Mihaela se ţinea cu ajutorul unor telefoane dedicate numai acestor convorbiri, un telefon fiind la un om de încredere sau şofer al lui Dragnea şi celălalt la Bica. Convorbirile aveau loc numai prin SMS-uri, iar la momentul în care se stabileau întâlnirile dintre cei doi, respectiv între omul de încredere al lui Dragnea şi Bica, aceasta se deplasa în zona Rondul Francis, aflat pe strada Ghe. Brătianu, şi de acolo era preluată de şoferul lui Dragnea şi dusă la sediul firmei TAWIL, unde o aştepta Dragnea“, se mai arată în referatul DNA. Firma libaneză Tawil Group SAL Holding, cu sediul în Beirut, deține societatea Remat SA Călăraşi, care în anul 2015 era vizată de o anchetă a procurorilor DIICOT după ce aceștia au considerat că a cumpărat 2.450 de vagoane casate de la CFR Marfă la un preţ subevaluat. În același an polițiştii descoperiseră că firma s-ar fi aprovizionat cu fier de la mai multe persoane fizice şi firme, fără documente legale, şi ar fi înregistrat achiziţii fictive în valoare de 59 milioane euro.

Tawil Group a transmis redacției un punct de vedere referitor la fragmentele citate din referatul procurorilor DNA.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Eduard Pascu 109 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.