Comisia pentru legile justiției face pasul înapoi

Decizie surprinzătoare,  Comisia pentru legile justiției decide să nu se mai schimbe nimic la articolul 54 din Legea 303/2004.

Astfel, Comisia specială privind justiţia a votat, vineri, ca numirea şi revocarea procurorului general al României, a procurorului-şef DNA şi a procurorului şef DIICOT, precum şi a adjuncţilor acestora, să fie făcută de preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, procedura fiind aceeaşi şi în prezent.

Parlamentarii comisiei au decis, vineri, în ședință, să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește numirile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef DNA și al procurorului șef al DIICOT, precum și adjuncții acestora.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în textul legislativ.

Potrivit legii, preşedintele poate refuza în continuare motivat numirile în funcţiile de procurori şefi de parchete.

Şi în ceea ce privește revocarea acestora, membrii comisiei au decis să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor.

„Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, potrivit textului normativ.

Parlamentarii comisiei speciale privind justiţia au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României nu poate refuza numirea acestora.

Întrebat cu privire la decizia Comisiei speciale parlamentare privind legile Justiției ca șeful statului să nu mai poată refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, că lucrurile trebuie clarificate și că se va implica în mod constituțional, corect.

„O să fie tot felul de chestiuni votate, în tot felul de comisii. Până la urmă, lucrurile trebuie clarificate și trebuie lămurite și o să mă implic constituțional corect în acest parcurs”, a afirmat Iohannis, la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.

Anterior, el a comentat și decizia de abrogare a prevederii potrivit căreia putea refuza o singură dată numirea magistraților. „Este o încercare nepotrivită și nu va rămâne așa. (…) Am de gând să fac tot ce poate să facă președintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituție”, a spus șeful statului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.