Conducerea ROMATSA, Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Navigație Aeriană, se află în subordinea Ministerului Transporturilor, nu a reușit în toate cazurile instituirea unui climat favorabil negocierii cu partenerul social în scopul încheierii contractelor colective de muncă aplicabile la nivel de unitate și evitarea declanșării conflictelor colective de muncă. Și din acest motiv, există riscul declanșării oricând a unei greve care ar duce la perturbarea traficului aerian, se arată într-un raport la Curții de Conturi. Degradarea relației patronat-sindicate la regia care asigură cele mai mare salarii la companiile controlate de statul român a început în 2015. Încetarea valabilității Contractului Colectiv de Muncă 2014/2015 începând cu data de 31.05.2015 a impus demararea negocierilor pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă. Pe fondul nemulțumirilor partenerului de dialog social legate de modificarea raporturilor de muncă generate de noua organigramă și de nesoluționarea integrală a revendicărilor formulate, conducerea ROMATSA nu a reușit evitarea declanșării conflictului colectiv de muncă.
Degradarea continuă a relațiilor patronat – sindicate a culminat cu declanșarea unei greve de avertisment în data de 09.06.2015.
Conflictul de muncă a încetat după schimbarea conducerii executive și ca urmare a faptului că Sindicatul Serviciilor de Trafic Aerian din România (ATSR) a renunțat la grevă, odată cu încheierea la data de 31.08.2015 a CCM 2015/2017. Prin HCA nr. 12/28.08.2015 a fost aprobată o nouă organigramă, cu aplicabilitate de la data de 01.09.2015, prin care s-a revenit asupra deciziei de desființare a DR București (Prin HCA nr. 2/29.01.2015 a fost aprobată o nouă organigramă, cu valabilitate de la data de
01.03.2015, care presupunea schimbarea denumirii unor subunități, precum și desființarea și comasarea subunității DR București cu administrația centrală).
Prin CCM 2015/2017 părțile semnatare au convenit ca valabilitatea acestuia pentru o perioadă de doi ani să fie afectată de condiția suspensivă a negocierii și încheierii unui act adițional cu privire la drepturile bănești ale salariaților, până la data de 31.05.2016. Neîndeplinirea acestei condiții afecta valabilitatea CCM până la 31.08.2016, urmând să înceapă negocierea pentru un nou CCM, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 62/2011 a Dialogului social. Întrucât în urma dezbaterilor părțile nu au ajuns la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate de Sindicatul ATSR, la data de 31.10.2016 conducerea ROMATSA a fost
notificată cu privire la declanșarea unui nou conflict colectiv de muncă, în cadrul căruia în data de 12.05.2017 a fost declarată grevă de avertisment, iar în data de 30.05.2017 greva propriu-zisă.
ROMATSA a formulat acțiune în instanță în contradictoriu cu Sindicatul ATSR, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate ca nelegală greva de avertisment și greva propriu-zisă și să se dispună încetarea conflictului colectiv de muncă declanșat de sindicatul ATSR. În vederea soluționării cauzei civile, instanța a admis cererea de intervenție accesorie formulată
de MT în sprijinul reclamantei, având în vedere atribuțiile legale ale ministerului privind adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli, precum și faptul că intervenientul accesoriu a fost invitat la negocieri.
Acțiunea a fost soluționată nefavorabil pentru ROMATSA, prin Sentința Civilă nr. 3930/30.05.2017 de Tribunalul București. Împotriva soluției Tribunalului, MT a formulat cerere de apel la Curtea de Apel București. Întrucât ROMATSA nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului, prin Decizia Civilă nr. 4162/06.09.2017 apelul declarat de autoritatea publică tutelară a fost respins. După expirarea valabilității CCM, drepturile colective ale salariaților au fost acordate în continuare în baza hotărârilor adoptate de CA în acest sens.
Prin Convenția nr. 11043/30.05.2017, organizatorii grevei au convenit cu angajatorul suspendarea temporară a acesteia și continuarea negocierilor, precum și reluarea grevei în cazul eșuării negocierilor, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege. Până la data auditului, la nivelul ROMATSA nu s-a reușit negocierea și încheierea unui
nou contract colectiv de muncă.
În acest context și în condițiile dispozițiilor Legii nr. 62/2011 care prevăd posibilitatea declanșării conflictelor colective de muncă în situația în care părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă, în opinia echipei de audit hotărârile CA prin care s-a aprobat prelungirea drepturilor acordate prin CCM expirat nu sunt de natură să urgenteze încheierea negocierilor cu partenerul social și să diminueze riscul declanșării unei greve la nivelul ROMATSA, cu efecte negative asupra întregului sistem de transport aerian.
Obținerea unui acord cu organizația sindicală s-a dovedit a fi o sarcină dificilă pentru conducerea ROMATSA și în contextul în care, prin contractul colectiv de muncă anterior, patronatul a acceptat acordarea unor drepturi către sindicate superioare reglementărilor legale și care au creat premisele afectării autorității conducerii în coordonarea activităților și luarea deciziilor manageriale. Orice propunere de modificare a clauzelor CCM în sensul diminuării prerogativelor sindicatului ar putea fi percepute de partenerul social ca o încercare de îngrădire a drepturilor obținute deja prin consens cu patronatul și consemnate în contractele colective de muncă anterioare.
Costurile de personal dețin ponderea cea mai mare în totalul costurilor realizate, respectiv: 69,91% din totalul costurilor realizate în anul 2015, 69,54% din totalul costurilor realizate în anul 2016, respectiv 70,38% din totalul costurilor realizate în anul 2017, cu
mențiunea că aceste procente se majorează dacă sunt luate în calcul și sumele aferente suplimentărilor de provizion pentru beneficiile salariaților (pensii și jubiliare). Creșterea costurilor totale realizate de ROMATSA de la 627.222 mii lei în anul 2015 la
729.739 mii lei în anul 2017, respectiv cu 16,34% (102.517 mii lei), a fost generată în principal de: majorarea costurilor de personal cu suma de 12.344 mii lei în anul 2015 față de anul 2014 (2,90%), cu suma de 34.071 mii lei în anul 2016 față de anul 2015 (7,77%) și respectiv cu suma de 41.026 mii lei în anul 2017 față de anul 2016 (8,68%); creșterea sumelor aferente provizioanelor pentru beneficii angajați (pensie și jubiliare) de la 23.462 mii lei în anul 2015 la 64.028 mii lei în anul 2017, respectiv o creștere de 173%;
nerealizarea amortizării și a sumelor aferente costului capitalului.
Creșterea costurilor de personal în perioada 2015-2017 a fost generată în principal de drepturi de natură salarială ce au fost acordate prin contractele colective de muncă (CCM 2014- 2015 înregistrat la ITMB sub nr. 184/21.05.2014, respectiv CCM 2015-2017 înregistrat la ITMB sub nr. 309/31.08.2015) la un nivel superior celor din contractele anterioare.
Planul de performanță pentru 2015-2019 a avut în vedere o creștere medie anuală a costurilor de personal de aproximativ 2,90% în raport cu costurile de personal ale anului 2014 aprobate prin Planul de performanță pentru prima perioadă de referință (2012-
2014). Cu toate acestea, în perioada 2016-2017 creșterile anuale ale costurilor de personal au depășit creșterea medie prognozată, în condițiile în care inflația reală a fost sub cea planificată prin Plan (în perioada 2015-2016 fiind înregistrată chiar deflație). Auditul Curții de Conturi reține faptul că, potrivit regulamentelor europene, realizarea unor cheltuieli mai mari
decât cele prognozate prin Planul de performanță se suportă de către furnizorul de servicii de navigație aeriană (cu excepția costurilor considerate a fi în afara controlului furnizorului de servicii de navigație aeriană, cum ar fi de exemplu costurile generate de modificări legislative sau acorduri internaționale). Regia Autonomă „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian” oferă salarii de minin 28.000 de lei lunar.
De asta cotrocenistul inchiriaza avoin din strainatate pe mii de euro,bani din bugetul Romaniei unde contribuim toti din tara care muncesc?
Corect era titlul:”Compania de stat cu salarii uriașe stă pe un butoi cu pulbere,fara fitil”sau „Compania de stat cu salarii uriașe stă pe un butoi cu pulbere uda ”
Nu poti astazi fara controlorii de zbor si au si astia dreptul la salarizare decenta,mult inaintea „magistratilor”!
Oameni cu diazibilitati au avut de doua ori ghinion in viata. Una ca s-au nascut asa si cea de a doua ca s-a nascut Barna ca sa fure din fondurile UE destinate intregarii lor prin munvca in societate.
Cei mai mari smecheri din aviatie sunt la Romatsa! Numai fii si fiice de bastani pe zeci de mii de euro lunar. Smecherii ne spun ca sunt platiti la nivel european de parca Romania ar fi in Europa! Ata timp cat salariul mediu din Romania este de 4,75 ori mai mic decat in Europa dezvolatat, la gunoi cu voi hotilor cu acte in regula! Huuo jefuitorilor ai statului roman de la subsol!
Titlu de imbecil frustrat ca nu face si el atatia bani (daca te-ai dus la facultatea de impins vantul prin camera, asta e baiatule).
Lasa-i pe sa aiba „salarii usiase”. Eu prefer sa zbor stiind ca sunt pazit de niste oameni care nu au griji financiare si se scobesc prin buzunare dupa fise! Si asa e in toata lumea; textul cu vrem un rahat ca afara.
Un exemplu da cat conteaza psihicul oamenilor astia il aveti in accidentul de pe Otopeni din ianuarie 2015 cand o controloare cu mintea aiurea a dat OK la decolare unui avion si ala a lovit cu motorul o masina de intretinere aflata pe pista.
Doar norocul chior a evitat o tragedie atunci.
Asa ca mai hai siktir! Lasa-i sa aiba salarii uriase ca si raspunderea e pe masura!
Nu se stie cati securisti colcaie acolo. Sunt salarii care depasesc orice perceptie umana. Vinovati nu sunt cei care au cerut ci cei care le-au dat. Solutia este una singura: trecerea intregii cloace la ministerul apararii si disponibilizarea celor multi ce sunt in plus. Cu lacomii ce vor bani nejustificati trebuie lucrat radical. Nici cele mai aglomerate aeroporturi din lume nu dau astfel de salarii uriase comparativ cu salariile medii din acele tari. Te pomenesti ca colegii din aeroporturile de duzina din tara care numara 20-30 de avioane sau mai putin in 24 de ore iau salarii cat aia din Bucuresti. Este foarte posibil.