Comportament provocator al oamenilor legii

Poliția rutieră se află de mulți ani în derivă printr-un management tot mai defectuos. Scandalurile din ultimii ani arată nu numai lipsa de profesionalism a poliției, ci funcționarea acestei instituții plătită de la bugetul public printr-o mentalitate a fostei miliții comuniste. Multe reacții față de această instituție au fost descurajate din motive de-a dreptul ilare, în spiritul statului antidemocratic. Una dintre opinii ar fi posibila afectare a siguranței publice și încurajarea indirectă a mediului infracțional.

Derapajele instituționale într-un stat democratic trebuie sancționate de oriunde ar veni, cu atât mai mult când aparțin instituțiilor de forță. De ce ar fi polițistul din stradă deasupra unui cetățean și chiar mult mai imun la sancționarea faptelor sale incorecte decât șeful statului ? Pentru că aici s-a ajuns. Autoritatea unor instituții total incontrolabile acum poate fi sursa unor abuzuri greu și imposibil de descâlcit. Dacă în statul polițienesc comunist existau totuși niște responsabili, administrativ și politic, care puteau într-o oarecare măsură să blocheze abuzul, în acest moment nimeni nu mai poate face acest lucru în situații limită. Instituțiile abuzive se prevalează demagogic de justiție, însă justiția românească reprezintă un mecanism greoi și subiectiv în cauze urgente, fiind inconsecventă în monitorizarea sistemului pe care ea însăși îl reprezintă.

Poliția rutieră revine la metodologiile sale care nu cer nici efort, nici profesionalism, abandonând misiunea sa complexă asupra standardelor rutiere. Din autoritate a statului cu atribuții în garantarea siguranței rutiere, această instituție se află implicată în veritabile scandaluri copiind la indigo mediul infracțional. Ajunsă în situația de a face față unor confruntări corp la corp, cu invocarea modelului american de imbilizare a infractorilor, apare tot mai limpede că românii se află în fața unei instituții cu probleme. Cele mai recente cazuri, în care cazuistica este formată din pasageri, nu din conducători auto, constituie un probatoriu scandalos în defavoarea oamenilor legii. Ambietată de rudimentara presă de scandal, atragând în conflicte stradale persoane cu o responsabilitate alterată, poliția rutieră este ea însăși în situația politicianului care considera că instituțiile trebuie să îi știe de frică din motive nu tocmai legale. Mobilizarea unor întregi detașamente de poliție pentru dovedirea presupuselor infracțiuni ale oamenilor politici ieșind de la restaurante, pentru a dovedi în fapt nimic, arată că întreaga conducere a poliției rutiere trebuie înlocuită cu profesioniști. Serviciile acestei instituții vor trebui racordate la un profil neutru și cu aplicare strictă la ridicarea confortului rutier.

Rolul poliției rutiere nu este acela de a șicana participanții la trafic și nici de a se erija în justiție, așa cum vedem în unele cazuri. Rețeaua rutieră a României este un pericol nu numai dacă ne referim la starea infrastructurii. Lipsesc semne rutiere adecvate condițiilor de trafic și topografiei și agenții în stradă pentru a sprijini participanții la trafic. Lipsesc cu desăvârșire, conform stării de fapt în teren, observatorii care să monitorizeze deficiențele, iar aceștia nu pot fi decât angajați ai poliției rutiere. Faptul că poliția rutieră dă zeci de mii de amenzi, ridică mii de permise nu indică în niciun fel aportul său la siguranța circulației. Cu toate aceste măsuri în majoritatea lor probabil necesare, justificate, lipsurile instituției în sine nu pot fi acoperite astfel.

Dacă străbate cineva cu autoturismul Europa nu va vedea mai mult de maxim 3 polițiști rutieri și nici atât. Riscul de-a fi tras pe dreapta de către oamenii legii din România, uneori pentru fapte fără gravitate sau chiar imaginare, conform multor hotărâri ale instanțelor, este foarte mare doar pe câteva zeci de km. Așa cum în multe instituții din România va trebui făcută curățenie, și poliția rutieră va trebui supusă acestor proceduri. Instituțiile supradimensionate sunt puse să-și rezolve problemele bugetare prin escrocare publică, prin amenzi si măsuri excesive.

Siguranța rutieră are nevoie de o cu totul altă manieră de administrare și legislație, de un alt comportament al poliției. Strensul cotidian generat de către o infrastructură în avarie este amplificat de agenții de stradă stând după colțuri ca niște răufăcători. Infracțiunile rutiere au alte cauze pe care scandalurile din ultima vreme le pun în paranteze cu instituția poliției și activitatea ei deficitară.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Vieru 1330 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.