Curtea condusă de Lia Savonea îi răspunde lui Ilie Bolojan, după ce Guvernul a mutat la CCR disputa pe salariile magistraților

UPDATE: Parchetul General a lansat un comunicat de presă prin care își exprimă solidaritatea cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Ministerul Public își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține fără rezerve apărarea independenței autorității judecătorești, ca valoare fundamentală a statului de drept și garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean. Ea presupune ca judecătorii și procurorii să își poată exercita atribuțiile exclusiv în temeiul Constituției și al legii, fără presiuni, intimidări sau ingerințe din partea vreunei autorități ori a altor factori externi.

Ministerul Public consideră că raporturile dintre autoritățile publice trebuie să se desfășoare în spiritul loialității constituționale, al respectului reciproc și al dialogului instituțional. Divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă acestea trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție, cu respectarea independenței autorității judecătorești și fără manifestări care pot afecta încrederea publicului în actul de justiție.

În acest context, Ministerul Public apreciază poziția exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind necesitatea protejării independenței justiției și reafirmă că apărarea acestei valori constituționale reprezintă o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor statului.

Ministerul Public își exprimă, totodată, deplinul respect pentru rolul constituțional al Curții Constituționale a României, singura autoritate competentă să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională, și are convingerea că procedurile constituționale trebuie să se desfășoare într-un climat de echilibru instituțional și respect reciproc.

În calitate de autoritate judiciară, Ministerul Public va continua să apere, cu fermitate și echilibru, independența justiției, separația puterilor în stat și valorile consacrate de Constituția României și de standardele europene privind statul de drept”, au transmis procurorii.

Știrea inițială: ÎCCJ susține că modul de operare al executivului condus de Ilie Bolojan „afectează independența justiției”. Curtea invocă faptul că litigiul este încă în curs de soluționare.

ÎCCJ: Afirmațiile provin din partea unui Guvern demis

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Ce acuză Ilie Bolojan

Într-o conferință de presă susținută la Guvern, Ilie Bolojan a anunțat demersul executivului de a ataca decizia ÎCCJ la CCR.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente.

Din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional. Pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a spus Bolojan.

Premierul a acuzat și că decizia ÎCCJ este un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

Statul român are de plătit datorii de aproximativ 10,6 miliarde de lei pentru magistrații din România, rezultate din drepturile salariale câștigate în instanță. Suma uriașă este confirmată într-un raport al Curții de Conturi.