Dispută Bolojan vs Savonea pe salariile magistraților. Guvernul ia în calcul să sesizeze CCR – DOCUMENT

Litigiul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, după ce, în legea bugetului pe 2026, au fost mutați o parte din banii destinați drepturilor salariale ale magistraților în pachetul de solidaritate cerut de PSD, spun surse guvernamentale pentru Cotidianul.

Instanța supremă a solicitat alocarea tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, emiterea actelor administrative necesare și stabilirea unor sancțiuni financiare în cazul neexecutării hotărârii.

În primă instanță, Curtea de Apel București a admis cererea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul. Hotărârea prevede și penalități de întârziere, precum și amenzi aplicabile în cazul neexecutării obligațiilor stabilite de instanță. Decizia a fost atacată cu recurs, dosarul urmând să fie judecat de Înalta Curte pe 9 iulie.

Guvernul susține că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative

În document, Guvernul susține că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative, obligând Executivul să adopte măsuri care țin exclusiv de politica bugetară. Potrivit argumentelor invocate, doar Guvernul poate iniția rectificări bugetare și propune alocări din Fondul de rezervă, iar Parlamentul este singura autoritate care poate aproba modificările bugetului de stat.

„Așa cum s-a susținut în cadrul cererii de recurs, instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative, în materia bugetară/gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a spune dreptul (juris dictio) în cazuri concrete, interpretând și aplicând legile existente la stările de fapt deduse judecății. Atunci când, prin hotărârea pronunțată, o instanță de judecată nu se limitează la a constata existența unui drept, ci obligă direct Guvernul României la acte de dispoziție bugetară (alocări de fonduri, rectificări de bugete sau suplimentări din Fondul…)”, se arată în nota citată.

„ÎCCJ neagă rolul Parlamentului”

În opinia Guvernului, o astfel de intervenție afectează principiul separației puterilor în stat.

„În acest sens, este și practica CCR care, prin Decizia nr. 417/2019, statuează faptul că instanțele nu au latitudinea de a ignora voința legiuitorului sau de a se opune acesteia. Potrivit principiului separației puterilor în stat, Parlamentul, la propunerea Guvernului, adoptă legea, iar instanța de judecată o aplică la cazuri concrete, ivite în practica socială.

Prin conduita sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât în calitatea sa de reclamantă, care încă de la momentul inițierii demersului în justiție cunoștea circuitul întregului ciclu procesual al cauzei pendinte, precum și în perspectiva îndeplinirii rolului de instanță de control, în speță, neagă rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare în Statul român, se situează astfel în afara cadrului constituțional, încalcă principiul separației și echilibrului celor trei puteri, își arogă ilegitim dreptul de a nu aplica o lege a Statului român, precum și o serie de reguli obligatorii prevăzute în procedura reglementată de Legea nr. 500/2002”.

Conflict Savonea-Bolojan pentru banii magistraților. ICCJ a dat în judecată Guvernul din cauza amânării plății restanțelor

Câți bani trebuie să înapoieze statul magistraților

Statul român are de plătit datorii de aproximativ 10,6 miliarde de lei pentru magistrații din România, rezultate din drepturile salariale câștigate în instanță. Suma uriașă este confirmată într-un raport al Curții de Conturi.

Premierul Ilie Bolojan spunea că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauză că legea salarizării este „neclară, interpretabilă”.